Consiliul Fiscal: Atingerea ţintei de deficit bugetar în 2021, fezabilă

De asemenea, aceştia avansează o plajă de evoluţie a PIB între 4 şi 5% pentru anul 2021, având în vedere incertitudinile existente, în timp ce creşterea PIB estimată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză este de 4,3%.

„Construcţia bugetului pentru 2021, care ţinteşte un deficit cash de 7,16% din PIB, semnalează o modificare de abordare a politicii fiscale/bugetare. Este drept că în perioada 2021-2022 politica bugetară continuă să fie pro-ciclică în raport cu output gap-ul economiei (distanţa faţă de PIB potenţial), dar această situaţie este inevitabilă în condiţiile necesităţii de a limita deficitele. Corecţia graduală a deficitului bugetar corespunde unei atitudini raţionale, care permite consolidarea revenirii economiei ce a fost amorsată la finalul anului 2020. Corecţia graduală a deficitului bugetar a fost susţinută de Consiliul Fiscal în analizele şi opiniile sale”, se menţionează în raportul CF.

Pentru anul 2021, riscurile la adresa scenariului macroeconomic sunt considerate de către CF a fi echilibrate, însă, pentru restul orizontului de prognoză macroeconomică (2022 – 2024), aceste riscuri înclină către un scenariu mai puţin favorabil sub raportul corelaţiilor macroeconomice.

CF mai semnalează că, din punct de vedere al deficitului structural, România înregistra cel mai ridicat nivel din UE încă dinaintea manifestării pandemiei COVID-19. Pe fondul evoluţiilor fiscal-bugetare din anul 2020, deficitul structural a avansat cu aproximativ 2,5 pp din PIB potenţial.

„Un factor ce a determinat evoluţia ascendentă a deficitului structural este reprezentat de creşterea puternică a cheltuielilor de personal şi a celor cu asistenţa socială pe parcursul ultimilor ani. În 2020 s-a atins un vârf din acest punct de vedere, cheltuielile de personal şi cele cu asistenţa socială reprezentând 94,3% din veniturile fiscale (inclusiv contribuţii de asigurări), respectiv 23,9% din PIB. Această situaţie nu este sustenabilă, având în vedere că este localizată la nivelul categoriilor de cheltuieli permanente”, explică raportul.

Documentul mai arată că fragilitatea poziţiei finanţelor publice la finele anului 2020 este evidenţiată de nivelul redus al veniturilor fiscale, inclusiv contribuţii de asigurări (25,3% din PIB), şi al veniturilor bugetare (31% din PIB), aceste valori fiind printre cele mai mici din UE.

„CF estimează că veniturile bugetare potrivit metodologiei ESA 2010 au fost mai reduse în anul 2020 comparativ cu estimările MFP cu circa 0,3 pp din PIB, estimarea CF de deficit pentru anul anterior fiind de 9,4% din PIB (faţă de 9,1% în estimarea MFP). Astfel, punctul de plecare privind poziţia finanţelor publice, potrivit metodologiei europene, din evaluarea CF este diferit comparativ cu cel al MFP: -9,4% faţă de -9,1% din PIB”, subliniază reprezentanţii CF.

Construcţia bugetară pentru anul 2021 are în vedere o ţintă de deficit bugetar de 7,16% potrivit metodologiei cash, reprezentând o diminuare de 2,63 pp din PIB faţă de nivelul estimat pentru anul 2020. Nivelul corespunzător al ţintei de deficit bugetar pe anul 2021 potrivit ESA 2010 este de 8,23% din PIB, reducerea deficitului bugetar din anul 2021 faţă de nivelul estimat de MFP pentru anul anterior fiind de 0,87 pp din PIB.

Potrivit CF, reducerea deficitului cash din anul 2021 comparativ cu anul 2020 este sprijinită semnificativ de două elemente cu caracter excepţional, respectiv sumele preconizate să se încaseze în anul 2021 din obligaţiile bugetare aferente anului 2020 amânate la plată de agenţii economici şi preconizata închiriere în anul 2021 a benzilor de frecvenţă 5G. Aceste elemente justifică o reducere importantă a deficitului cash în anul 2021 faţă de anul 2020 – nereprezentând însă măsuri de ajustare structurală.

Evaluarea CF cu privire la proiecţia de încasări bugetare pentru anul 2021 indică venituri fiscale şi din contribuţii de asigurări mai ridicate decât cele considerate de MFP în cuantum de 5,5 miliarde lei sau 0,45 pp din PIB. Aceste evaluări depind însă fundamental, pe de o parte, de valoarea reală a obligaţiilor bugetare amânate la plată de agenţii economici, asupra căreia planează o incertitudine ridicată, şi, pe de altă parte, de persistenţa unor mari incertitudini în economia naţională şi cea internaţională.

CF nu are rezerve majore cu privire la nivelul propus al agregatelor de cheltuieli, dar apreciază că ţintele, deşi fezabile, implică un control strict al cheltuielilor.

„CF apreciază drept fezabilă atingerea ţintei de deficit bugetar în anul 2021, atât potrivit metodologiei cash, cât şi europene. CF apreciază că eventuala materializare a unor venituri suplimentare trebuie utilizată pentru reducerea deficitului bugetar, uşurând efortul de consolidare din anii următori. CF reiterează că procesul de consolidare fiscal-bugetară trebuie să aibă în vedere o restructurare a cheltuielilor bugetare, însă este absolut necesară creşterea veniturilor fiscale pentru a întări robusteţea bugetului public având în vedere nevoi acute prezente, inclusiv în domeniul sănătăţii publice şi educaţiei publice ca şi presiuni viitoare generate de schimbarea de climă şi alte ameninţări neconvenţionale. Din această perspectivă este îngrijorător faptul că, potrivit SFB, veniturile bugetare sunt proiectate să rămână la nivelul de 31% din PIB la finalul intervalului 2021-2023”, se arată în opinia Consiliului Fiscal.

Reducerea deficitului bugetar potrivit metodologiei naţionale în perioada 2022-2024 cu 4,4 pp din PIB (de la 7,2% la 2,9%) este previzionată de MFP să se realizeze aproape exclusiv prin intermediul cheltuielilor bugetare. Mai precis, cea mai mare parte a ajustării are drept surse reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal (cu 1,9 pp), a celor cu bunuri şi servicii (cu 0,8 pp) şi a celor cu asistenţa socială (cu 1,3 pp).

În opinia CF, o ajustare de 4 pp din PIB a deficitului bugetar pe seama celor trei categorii de cheltuieli menţionate mai sus nu este realistă. CF apreciază că o ajustare efectuată numai pe partea de cheltuieli este foarte dificilă şi este improbabil ca reducerea deficitului bugetar pe această cale să depăşească 2,5 pp din PIB.

„Este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în intervalul 2021-2024 în absenţa creşterii semnificative a veniturilor bugetare. Aceasta ar putea proveni din: îmbunătăţirea eficienţei colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepţiilor şi portiţelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale şi a concurenţei fiscale neloiale şi optimizarea ratelor de impozitare/taxare”, se menţionează în raport.

Conform sursei citate, România se află în faţa unei oportunităţi istorice, alocărilor de 31,35 miliarde euro din cadrul politicii de coeziune aferente cadrului financiar multianual al UE pe perioada 2021-2027, adăugându-li-se 30,4 miliarde euro (13,7 miliarde euro granturi şi 16,6 miliarde euro sub formă de împrumuturi) prin facilitatea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR).

Proiectul Legii bugetului de stat pe 2021 a fost lansat săptămâna trecută în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Finanţelor, acesta fiind configurat pe o creştere economică de 4,3%.

Conform documentului, bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 174,102 miliarde de lei, iar la cheltuieli în sumă de 318,456 miliarde de lei credite de angajament şi în sumă de 261,451 miliarde de lei credite bugetare, cu un deficit de 87,350 miliarde de lei.

Deficitul bugetului general consolidat este estimat la 7,16% din Produsul Intern Brut în acest an, în condiţiile unor venituri reprezentând 32,67% din PIB, respectiv 364,907 miliarde de lei, şi ale unor cheltuieli de 39,84% din PIB, respectiv 444,907 miliarde de lei, potrivit documentului.

Cheltuielile de investiţii sunt preconizate la 61,429 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 5,5% în PIB, iar în anul 2024 acestea vor însuma aproximativ 67,5 miliarde de lei.

„În anul 2021 se constată o îmbunătăţire a structurii cheltuielilor de investiţii în sensul creşterii ponderii cheltuielilor aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile la 2,87% din cadrul surselor de finanţare, faţă 2,01% în 2020 şi se observă că finanţarea din fonduri europene ocupă cea mai mare pondere în cadrul surselor de finanţare în anii 2021 şi 2022”, se arată în raportul privind situaţia macroeconomică.