Consiliul Fiscal: Deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB în 2024

Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2024 subliniază câteva aspecte importante. Astfel, mersul execuției bugetului public a ilustrat hibe ale construcției sale pentru acest an, între care un deficit bugetar proiectat inițial la 5% din PIB.

România are unul dintre cele mai înalte deficite bugetare din UE, iar faptul că și alte 7 țări au intrat sub incidența procedurii de dezechilibru excesiv nu trebuie să fie un confort pentru autoritățile noastre. România suferă de sindromul „deficitelor gemene”, cu dezechilibre externe (de balanță comercială și de cont curent) mari, cu finanțare considerabilă prin împrumuturi externe. România are cel mai mare deficit de cont curent ca pondere în PIB între țările din Centrul și Estul Europei și nici nu este în zona euro, ceea ce implică risc valutar, arată Consiliul Fiscal.

Piețele financiare pot „îngheța” din nou, din varii motive, iar țările care sunt prinse pe picior greșit (deficite mari) plătesc scump. România a mai trecut printr-un episod amar ca urmare a efectelor crizei financiare din 2008-2009.

Chiar dacă România are atuuri importante: a realizat o convergență reală considerabilă (PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare a ajuns la 78% din media UE), are o economie
plurisectorială, este stat membru al UE și beneficiază de transferuri de fonduri europene masive, datele macroeconomice recente arată o decelerare a economiei.

Este subliniată importanța corectării deficitelor bugetare mari, care ar putea catapulta datoria publică cu mult peste 60% din PIB.

Scenariul macroeconomic pe care se fundamentează rectificarea ar putea fi grevat de riscul unei supraestimări a dinamicii creșterii reale. Se observă o creștere alertă a investițiilor în prognoza nouă oficială, în ciuda unui rol diminuat al acestora la creșterea PIB. Creșterea importantă a consumului, sub impactul evoluțiilor salariilor și pensiilor, a determinat, concomitent, o lărgire a dezechilibrului extern. Creșterea economică din România nu este robustă întrucât se bizuie pe dezechilibre mari, interne și externe.

Pe ce se bazează proiectul rectificare bucetare și la cât poate ajunge deficitul bugetar în opinia celor două instituții

Proiectul rectificării bugetare prevede o majorare nominală amplă, atât a veniturilor bugetare, cât și a cheltuielilor bugetare. Nivelul estimat al deficitului BGC este de 6,94%, cu circa 1,94 pp mai mare decât ținta din proiectul de buget.

Pe partea de venituri, proiectul de rectificare menține proiecția de 10,5 mld. lei din digitalizare, ceea ce echivalează cu o supradimensionare a veniturilor bugetare cu 0,6% din
PIB. În plus, există un grad de incertitudine privind impactul amnistiei fiscale, de 7,9 mld. lei, echivalent cu circa 0,45% din PIB.

Analiza categoriilor de cheltuieli bugetare indică o subdimensionare posibilă pentru cheltuieli reprezentate de bunuri și servicii (de circa 0,2% din PIB) și de subvenții (circa 0,3% din PIB). Suplimentar, există riscuri cu privire la agregatul de asistență socială, având în vedere incertitudinile ce vizează impactul recalculării pensiilor în sistemul public.

Pe baza noilor date, Consiliul Fiscal  evaluează că deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB în 2024, fiind în linie cu analiza din raportul său anual. Nu este exclus ca unele cheltuieli să fie diminuate mai mult și să consemnăm un deficit sensibil sub 8% din PIB. Pe de altă parte, o subestimare a riscurilor generate de cheltuieli în creștere rapidă poate conduce la un deficit semnificativ peste 8% din PIB.

Recomandările Consiliului Fiscal pentru Guvern

Să încerce să țină sub control strict cheltuielile în restul anului. Ca și în alți ani, amânarea unor plăți nu rezolvă problemele structurale ale bugetului public.

Potrivit rectificării bugetare, cheltuielile de investiții totale, din surse interne și externe, sunt estimate la 6,8% din PIB. În structură, investițiile finanțate din resurse interne sunt de
40,9% (față de 31,2% în proiectul de buget inițial), în timp ce investițiile finanțate din fonduri europene sunt de 59,1%.

Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene.

România riscă să capete o dependență de fondurile europene ce se poate dovedi periculoasă. Aceasta și pentru că PNRR are o viață limitată (până în august 2026), iar fondurile structurale și de coeziune vor intra într-o altă logică de alocare. În plus, PIB pe locuitor al României va ajunge la un nivel care nu o va mai îndreptăți să primească fonduri nete de amploarea ultimului deceniu (ca procent din PIB).

Opinia completă a Consiliului Fiscal despre proiectulu legii primei rectificări bugetare din 2024 poate fi citit integral aici https://consiliulfiscal.ro/Opinie_R1_2024_FINAL.pdf