Consiliul fiscal, despre buget: Nu poate ţine majorarea pensiilor. Procedura de deficit excesiv este iminentă

Depășirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar potrivit metodologiei europene, dincolo de
care CE poate declanșa procedura de deficit excesiv, este iminentă, spune consiliul. Deficitul fixat la rectificare fiind de 4,3% (4,4%, din ultimele estimări) din PIB. Consiliul atenţionează guvernul că proiectul celei de-a doua rectificări bugetare consfințește un derapaj bugetar de proporții, iar principalii factori care au condus la acest rezultat sunt de natură permanentă și, prin urmare, dificil de corectat.

Iată o sinteză a opiniei Consiliului fiscal, publicată azi:

Prognoza cadrului macroeconomic aferent celei de-a doua rectificări bugetare este caracterizată de o deteriorare, avansul PIB real și al indicatorilor pieței muncii fiind proiectat în scădere, cu impact negativ asupra veniturilor bugetare. 

Proiectul de rectificare are în vedere revizuirea majoră a deficitului bugetar – fără precedent de la adoptarea LRFB – de la 2,76% la 4,3% din PIB potrivit metodologiei naționale, validând astfel evaluarea și avertizările CF formulate în cadrul opiniilor aferente proiectului de buget și primei rectificări bugetare. Astfel, depășirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar potrivit metodologiei europene, dincolo de care CE poate declanșa procedura de deficit excesiv, este iminentă.

Încetinirea economiei și devoalarea unor carențe suplimentare în construcția bugetară – reflectate ca atare de MFP în varianta actualizată a acesteia – au fost de natură să conducă la o deteriorare și mai accentuată a soldului bugetar chiar și în comparație cu limita superioară a evaluării anterioare a CF.

Majorarea substanțială a deficitului bugetar prognozat are drept sursă în mod covârșitor diminuarea proiecției de venituri bugetare, care este compensată doar în mică parte de restrângerea cheltuielilor bugetare totale.

Modificarea descendentă de amploare operată la nivelul țintei de venituri bugetare survine ca urmare a nerealizării plusului de încasări având drept surse reducerea evaziunii fiscale și amnistia fiscală, nematerializarea la nivelul scontat a absorbției de fonduri UE și a veniturilor nefiscale, precum și a deteriorării cadrului macroeconomic.

Revizuirea negativă a cheltuielilor bugetare totale survine în principal din scăderea cheltuielilor de investiții în condițiile în care alocările pentru asistență socială sunt suplimentate masiv.

În opinia CF, balanța riscurilor cu privire la noua proiecție de sold bugetar este înclinată ușor în sensul înregistrării unui deficit bugetar mai ridicat, având drept surse posibile nerealizări la nivelul veniturilor nefiscale și depășiri ale cheltuielilor cu bunuri și servicii. În sens contrar poate 2 acționa o reducere comparativ cu nivelul bugetat a cheltuielilor de investiții, în condițiile în care ecartul dintre nivelul planificat și execuția la zi este încă relativ ridicat. 

În aceste condiții, CF apreciază că sunt necesare măsuri credibile de consolidare bugetară, considerând atât nivelul actual al deficitului, cât și perspectiva pe termen mediu. Consolidarea bugetară nu este posibilă în condițiile menținerii calendarului actual de aplicare a noii legi a pensiilor și a coordonatelor actuale ale politicii fiscal-bugetare. CF consideră că nu este realist să se prezume o ameliorare radicală și rapidă a colectării veniturilor fiscale care să permită menținerea calendarului aferent măsurilor de politică fiscală deja legiferate. De altfel, acest demers nici nu ar fi în concordanță cu principiul prudenței în construcția bugetelor.

Proiectul de buget pentru anul 2020 trebuie să răspundă dezideratului obiectiv de consolidare bugetară prin semnalarea unei schimbări de tendință, necesară atât din perspectiva apărării echilibrelor macroeconomice și a robusteții economiei, cât și din cea a respectării regulilor fiscale europene și naționale.

Consiliul fiscal este format din mai mulţi economişti de carieră şi este condus de Daniel Dăianu.