CF a primit de la Ministerul de Finanţe, pe 9 decembrie, un prim set de documente privind cele trei proiecte de lege, pentru ca, un nou set de proiecte să fie transmis instituţiei în după-amiaza zilei de 13 decembrie. În aceste condiţii, Consiliul Fiscal precizează că a fost pus în imposibilitatea revizuirii opiniei extinse, astfel încât a decis emiterea unei opinii preliminare.
„Drept consecinţă, examinarea de către CF a primului set de documente conduce la concluzia că este foarte posibil ca deficitul bugetar pe anul 2024 să depăşească semnificativ deficitul pentru 2023, existând riscuri majore cu privire la procesul de consolidare bugetară. Deficitul bugetar în 2023, conform documentelor transmise de Ministerul Finanţelor, este 5,9% din PIB în metodologie cash şi 6,0% din PIB în metodologie europeană/ESA”, se arată în opinia preliminară a CF.
Bugetul de stat pentru anul viitor este construit pe o creştere a economiei de 3,4% şi un deficit bugetar de 5% din PIB.
„În ceea ce priveşte cadrul fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetară în perioada 2025-2027, aşa cum este prevăzută în documente primite în 9 decembrie, este proiectată a se realiza exclusiv pe partea de cheltuieli, ponderea veniturilor bugetare în PIB indicând un trend descendent în perioada analizată. Această strategie ridică semne de întrebare în privinţa atingerii ţintelor de consolidare bugetară. Angajamentele din cadrul PNRR şi situaţia bugetului public din România implică, pe latura veniturilor, adoptarea unor recomandări ale Băncii Mondiale, ale altor instituţii internaţionale, ale unor analize autohtone care să conducă la sporirea veniturile fiscale, iar, pe latura cheltuielilor, adoptarea unei noi legi a salarizării unitare. Măsuri ce decurg din aceste recomandări nu se regăsesc în proiecţiile perioadei 2025-2027”, se spune în document.
CF precizează că a subliniat în opiniile şi analizele sale că ajustarea macroeconomică şi consolidarea fiscală au nevoie de o creştere semnificativă a veniturilor fiscale, care sunt la un nivel foarte jos în raport cu nevoile României şi comparativ cu reperele UE.
„În după-amiaza zilei de 13 decembrie, prin adresa nr. 468.791/13.12.2023, MF a transmis un nou set de documente privind proiectul de buget pe anul 2024 şi strategia fiscal-bugetară (SFB) pe termen mediu care modifică semnificativ traiectoriile variabilelor bugetare pe întreg orizontul de prognoză, atât ca urmare a unor schimbări în ipotezele avute în vedere, cât şi ca urmare a unei Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului ce urmează a fi aprobată împreună cu proiectul de buget pe 2024 şi SFB 2024-2026. Având în vedere întinderea şi complexitatea schimbărilor realizate asupra proiectului de buget şi SFB 2024-2026 prin documentele trimise pe 13 decembrie şi intenţia Guvernului de a aproba documentele mai sus menţionate în cursul unei şedinţe anunţată pentru ziua de joi, 14 decembrie, ceea ce reprezintă un interval de timp extrem de scurt pentru o analiză
temeinică, CF, fiind practic pus în imposibilitatea revizuirii opiniei extinse, a decis emiterea unei opinii preliminare”, se menţionează în Opinia CF.
CF subliniază şi cu această ocazie necesitatea ca documente atât de importante să fie trimise cu un timp adecvat înainte pentru examinare. Instituţia precizează că înţelege presiunea mare sub care experţii din MF au redactat proiectul de buget pentru 2024 şi SFB, dar atrage atenţia că „o evaluare serioasă nu se poate face în câteva zile, cu atât mai puţin în 24 de ore”.
În perioada următoare CF va analiza noul set de documente primite şi va emite o opinie extinsă, revăzând opinia deja realizată pe setul de date trimis pe 9 decembrie.
„Opinia extinsă va cuprinde: evaluarea contextului global şi al celui din economia românească, conformarea cu regulile fiscale prevăzute de LRFB, o analiză a cadrului macroeconomic ce fundamentează proiectul de buget pe 2024 şi SFB 2024-2026, o analiză a noului cadru fiscal-bugetar, a proiectului de buget pentru 2024 şi a perspectivei pentru perioada 2025-2027, evoluţii în absorbţia fondurilor europene şi a celor aferente PNRR. La acestea se vor adăuga detalii privind realizarea de spending reviews de către MF şi ministere de linie din Romania, consideraţii asupra decalajului de colectare a TVA, inclusiv realizând comparaţii internaţionale, o sinteză a propunerilor de reformă fiscală recomandate de instituţii financiare internaţionale şi aspecte privind piaţa muncii din România”, se mai precizează în document.