Consiliul Fiscal: Executivul a subestimat mult impactul impozitării construcţiilor speciale

„Pe baza datelor disponibile din bilanţurile companiilor din România, lărgirea bazei de impozitare pentru impozitele pe proprietate prin includerea structurilor speciale şi, în consecinţă, impozitarea tuturor construcţiilor aflate în bilanţurile companiilor, pare a avea un impact mult mai mare decât cel luat în calcul de către Guvern în construirea bugetului”, se arată în opinia Consiliului Fiscal privind proiectul de buget pentru 2014.

Potrivit unor surse din piaţă, Consiliul Fiscal a calculat un impact mai mult decât triplu faţă de suma anunţată în proiectul de buget, de circa 488 milioane lei, din impozitarea construcţiilor speciale.

Pe de altă parte, Consiliul Fiscal atrage atenţia asupra dificultăţilor de interpretare ale noii reguli de transformare a nivelului accizelor (definit în euro) în monedă naţională, în special în ceea ce priveşte proiecţia încasărilor din accize în anii următori.

Consiliul arată că nivelul implicit al cursului utilizat pentru transformare în 2014 este 4,5223 X 1,0477= 4,7380 lei/euro.

„Este uşor de imaginat o situaţie în care cursul de schimb publicat de Banca Centrală Europeană la 1 octombrie 2014 ar avea valoarea, de exemplu, de 4,47 EUR/RON, mai apreciat decât nivelul de la 1 octombrie 2012 (4,5223, folosit în calculul accizelor în 2013), dar mai depreciat decât cel de la 1 octombrie 2013 (4,4585, curs inferior celui anterior şi care atrage conform noii reguli indexarea cu inflaţia) şi perfect consistent cu ipoteza de curs mediu utilizat în fundamentarea bugetului pe 2014 (4,45). Dacă pentru 2015 calculul accizelor în lei s-ar realiza la acest curs, aceasta ar implica, ceteris paribus, o diminuare a veniturilor din accize cu 4,47/4,7380 X 100-100=-5,65% comparativ cu nivelul acestora proiectat pentru 2014, pierderi de venituri având loc pentru orice curs situat în intervalul (4,4585, 4,7370), deci şi pentru valori ale cursului mai depreciate chiar faţă de nivelul de la 1 octombrie 2012 utilizat în pentru transformare în 2013”, se explică în opinia publicată joi.

Consiliul Fiscal invită Ministerul Finanţelor Publice să clarifice ipotezele folosite în construcţia proiecţiei de accize pentru 2015, în condiţiile în care nivelul acestora este proiectat să crească cu 5,9% în anul respectiv.

Consiliul Fiscal apreciază drept realiste proiecţiile de venituri aferente anului 2014, apreciind că acestea sunt consistente cu dinamicile bazelor macroeconomice relevante şi cu impactul evaluat al măsurilor discreţionare, cu rezervele legate de lipsa de precizie cu privire la parametrii impozitării structurilor speciale.

De asemenea, având în vedere intenţia declarată a autorităţilor de a micşora nivelul contribuţiilor sociale pe parcursul anului 2014, Consiliul Fiscal constată că impactul unei asemenea măsuri nu se regăseşte în proiecţia bugetară curentă pentru 2014 şi nici în cea pe termen lung (ceteris paribus, impactul net anualizat al unei reduceri cu 5 puncte procentuale a CAS la angajator ar implica un deficit mai mare cu circa 0,5-0,6% din PIB).

Consiliul Fiscal considetă că adoptarea unei asemenea măsuri, deşi în mod cert dezirabilă din perspectiva mediului de afaceri, nu este posibilă în condiţiile respectării angajamentului de consolidare fiscală asumat (ce incumbă din tratatele europene) fără identificarea unor măsuri compensatorii de dimensiuni echivalente (deci de amploare), reprezentate fie de majorări/extinderi de bază de impozitare în cazul altor taxe şi impozite, fie de reducerea unor cheltuieli. În opinia Consiliului fiscal, o reducere de amploare a cotelor legale de CAS, necesară din perspectiva reducerii poverii fiscale pe muncă, poate fi realizată în măsura în care se reduc/elimină diferenţele actuale foarte mari de tratament fiscal între diverse forme de venituri (salarii, drepturi de autor, persoane fizice
autorizate, microîntreprinderi etc.).

Potrivit Consiliului Fiscal, Guvernul poate analiza alternativ posibilitatea angajamentului ferm pentru o traiectorie multianuală de implementare graduală a unor reduceri de contribuţii sociale (ex. 0,5 – 1 puncte procentuale pe an), care ar putea fi mai uşor compensate cu măsuri discreţionare echivalente ori eventual, acoperite ex-ante de o îmbunătăţire a gradului de colectare, reflectat în încasări bugetare mai mari (şi implicit în deficite mai mici) decât cele programate, identificate cu prilejul evaluării de la jumătatea anului a politicii fiscale (în speţă în contextul analizei asociate Raportului semestrial privind situaţia economică şi bugetară).

Un astfel de plan multianual ar avea avantajul de a ancora aşteptările agenţilor economici şi, în ipoteza acumulării de credibilitate, ar putea produce efecte favorabile în economie încă înainte de implementarea efectivă a măsurilor.

În ceea ce priveşte cheltuielile, proiectul de buget prevede un nivel 231,298 miliarde de lei, mai mari cu 4,87% comparativ cu anul anterior (ajustând nivelul cheltuielilor pentru cuantumul swap-urilor incluse în anii 2013 şi 2014), în principal pe seama cheltuielilor aferente proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile pro-aderare (+3,7 miliarde de lei, respectiv 22,3%, în condiţiile în care Guvernul anticipează o creştere a intrărilor anuale de fonduri europene cu circa 2,4 miliarde lei).

În contextul clarificării ipotezelor cu privire la majorările salariale şi a indexării pensiilor, Consiliul Fiscal nu are rezerve cu privire la traiectoria prognozată a cheltuielilor, identificând totuşi o uşoară supraestimare la nivelul cheltuielilor cu dobânzile (nivelul acestora implică existenţa unui stoc-tampon ce poate fi utilizat în cazul unei nerealizări a veniturilor programate ori al apariţiei unor cheltuieli neaşteptate)

În ceea ce priveşte evoluţiile pe termen mediu, atingerea obiectivului pe termen mediu (de 1% din PIB deficit structural) conform calendarului agreat cu Comisia Europeană implică o ajustare structurală semnificativă în 2015 (de 0,7 puncte procentuale de PIB), echivalentă unei reduceri cu 0,8 % din PIB a deficitului efectiv, până la un nivel de 1,4% din PIB (cash şi ESA95).

Cu toate acestea, sunt dificil de identificat măsurile efective ce determină o ajustare structurală de o asemenea dimensiune în 2015 pornind de la proiecţia bugetară curentă, cu atât mai mult cu cât ajustări de dimensiuni echivalente în trecut nu au putut fi implementate decât în condiţiile introducerii unor pachete de măsuri discreţionare pe partea de venituri bugetare (creşteri de taxe ori introducerea unora noi, lărgirea bazelor de impozitare) sau a unor reduceri semnificative de cheltuieli, în special în zona investiţiilor publice.

Consiliul Fiscal este o autoritate independentă înfiinţată în baza Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, care îşi propune să sprijine activitatea Guvernului şi a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi să promoveze transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice.