Consiliul Fiscal: Se intenţionează majorarea semnificativă a salariilor din sectorul public
‘În materie de impact bugetar, putem distinge două categorii de efecte ale Codului Fiscal asupra bugetului. În primul rând, un efect de runda întâi – şi aici discutăm de un efect matematic, discutăm de 17 miliarde de lei impact bugetar în 2016, adică 2,3% din PIB. La aceste cifre mai trebuie să adăugăm informaţiile recente care se referă mai degrabă la politica de cheltuieli, politica bugetară – şi aici vedem cel mai important lucru, din punctul meu de vedere, şi deja nu sunt numai zvonuri – sunt declaraţii oficiale ale guvernanţilor: se intenţionează majorarea semnificativă a salariilor din sectorul public. Informaţie pe care am auzit-o şi prin vocea ministrului de Finanţe şi a ministrului Muncii, a explicat Ionuţ Dumitru.
Potrivit acestuia, impactul brut al majorării salariilor în sectorul bugetar, în conformitate cu noul proiect de lege-cadru a salarizării, este estimat la 15,5 miliarde de lei, iar cel net la 10 miliarde de lei. Majorarea salariilor din sectorul bugetar ar avea un impact de 1,3% din PIB, scrie Agerpres.
‘Impactul bugetar (al creşterii salariilor bugetarilor – n. r.) estimat pentru 2016 este undeva în zona lui 15 miliarde de lei, iar aceasta înseamnă peste 30% creşterea salariului în medie în sectorul bugetar’, a adăugat Dumitru.
Potrivit preşedintelui CF, deficitul bugetar va depăşi 3% din PIB în 2016, după aplicarea noului Cod Fiscal, existând riscul reintrării României în procedura de deficit excesiv. Incluzând creşterea de salarii în sectorul bugetar şi implementarea angajamentului politic pentru cheltuielile de apărare, deficitul bugetar ar putea atinge 5% din PIB peste 2 ani, ceea ce ar accentua tendinţa de creştere nesustenabilă a datoriei publice, de peste 45% din PIB, cel mai probabil încă din 2017.
‘În scenariul în care cresc şi salariile în sectorul bugetar, stimulul fiscal prociclic proiectat pentru 2016 ar fi chiar mai puternic ca amploare decât cel din anul 2008’, a spus el.
Astfel, România ar putea cădea din nou ‘în capcana’ unei politici fiscale pro-ciclice, riscând să fie constrânsă să implementeze măsuri de ajustare structurală de amploare într-o inevitabilă fază viitoare de recesiune.
Potrivit acestuia, beneficiile în materie de creştere economică suplimentară pe termen scurt vor fi depăşite ‘de costurile pe care o inevitabilă consolidare fiscală le-ar putea genera în faza descendentă a ciclului economic’.