‘Vom avea pentru prima dată un sub-program pe pomicultură. Este meritul Comisiei Europene şi al comisarului Cioloş, care ne-a sfătuit să mergem către această zonă. Este, poate, mai birocratică această zonă pentru administraţie cel puţin, deoarece programul presupune o autoritate de management mai mică, alături de Autoritatea de Management pentru dezvoltare rurală, în condiţiile în care trebuie să gestionăm finanţarea din mai multe zone. Am alocat 260 de milioane de euro pentru a reface şi înfiinţa livezi pe 35.000 de hectare şi 40 de milioane de euro pentru zona de procesare, dar şi fonduri suficiente pentru a stimula crearea grupului de producători, asocierea şi promovarea acestor produse’, a explicat ministrul Agriculturii, într-o conferinţă de profil.
Şeful MADR a precizat că programul de pomicultură are mare nevoie de cercetarea românească din domeniu pentru a oferi material săditor autohton.
‘În acest sector mă bazez foarte mult pe cercetarea românească şi trebuie să admit că, în ultimii ani, cercetarea a fost lăsată la urmă, nu s-a investit foarte mult. Am deschis un dialog cu cei de la ASAS şi am ajuns la un anumit consens. Cu aceste staţiuni, care trebuie să ofere material săditor pentru cele 1.000 de pepiniere din România, MADR le va ajuta în prima fază cu dotări, materiale, eventual şi cu salarii. Vom încerca să le capitalizăm aşa cum trebuie şi să avem în acest program, în special, material săditor din România şi nu din import’, a mai spus ministrul Agriculturii.
România va beneficia prin PNDR de 10 miliarde de euro, în următorii şapte ani, din care opt miliarde de euro de la UE şi două miliarde de euro cofinanţarea naţională.
Potrivit şefului MADR, împărţirea sumelor pe PNDR a plecat de la câteva priorităţi, respectiv pomicultură, irigaţii, ferme de familie, integrarea producţiei şi dezvoltarea satului românesc.