Constantin: O taxare suplimentară a deşeurilor nu rezolvă problemă reciclării

‘Am găsit un sistem de management al deşeurilor care, din păcate, nu funcţionează. E mare nevoie să stingem ‘incendiile’ pe care le-am găsit după ce am preluat mandatul la Ministerul Mediului. Din 19 ianuarie, există un grup de lucru la Ministerul Mediului care lucrează pentru a găsi cele mai bune soluţii pentru Ordonanţa pentru modificarea Legii privind taxa la groapă. Nu cred că în această săptămână proiectul de Ordonanţă pentru modificarea legii privind taxa la groapă va intra în Guvern. O taxare suplimentară mai mult decât dublă a deşeurilor care nu se reciclează nu rezolvă problemă reciclării. România nu şi-a îndeplinit niciun termen în privinţa reciclării şi astfel am ajuns în situaţia actuală. Problema pe care o avem în acest moment este aceea legată de disputa cine să suporte această penalizare? Cred că această OUG poate să fie o restartare a relaţiilor dintre autorităţile locale şi salubrişti. Salubriştii spun că nu ei trebuie să plătească această taxă, autorităţile locale spun că deja ei au o taxă pe care o plătesc’, a afirmat Constantin.

Potrivit ministrului Mediului, societăţile de salubritate ar trebui să plătească respectiva taxă la groapa de gunoi.

‘Grupul de lucru va propune o metodă care să fie aplicabilă, nu doar introducerea unei taxe pur şi simplu. Această taxă penalizatoare ar trebui să fie în sarcina salubrişţilor, din punctul meu de vedere. Salubristul nu trebuie să ducă gunoiul numai din punctul A în punctul B. Acesta trebuie să pună la dispoziţie şi pubele diferenţiate pentru fiecare cetăţean. Obiectivul meu este să creăm un sistem funcţional şi să ajungem la o cantitate mai mică de depozitare şi mai mare pentru reciclare. Din fondurile care se colectează din taxa la groapă o sumă se va întoarce către salubrişti, pentru ca aceştia să poată realiza investiţiile necesare’, a explicat oficialul.

La jumătatea lunii ianuarie, ministrul Mediului, Daniel Constantin, a declarat că taxa de 80 de lei pe tona de deşeu depozitat la groapa de gunoi se va plăti diferenţiat de către operatorii de salubritate şi se va aplica la diferenţa dintre ţinta de valorificare pe care şi-au propus-o şi ceea ce au realizat efectiv. În timp ce OUG 31/2013 reglementa taxarea progresivă a depozitării, începând cu 50 lei/tonă din 2014, 80 de lei/tonă din 2015 şi 120 lei/tonă, cu începere din 2016, Legea 384 introduce creşterea taxei la 80 de lei/tonă din 2017, respectiv la 120 de lei/tonă, abia din 2018.

Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie, să acţioneze în judecată România la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) pentru că autorităţile nu au reuşit să închidă 68 de depozitele municipale de deşeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor şi mediu, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Măsuri similare au fost adoptate deja împotriva altor şase state membre, respectiv Bulgaria, Cipru, Spania, Italia, Slovenia şi Slovacia, iar Curtea Europeană de Justiţie a emis hotărâri care condamnă Bulgaria, Cipru şi Spania.

CE precizează că, în pofida avertismentelor anterioare, România nu a reuşit să ia măsuri pentru cele 68 de gropi de gunoi neconforme, aşa cum cere Directiva 1999/31/EC. România era obligată să închidă sau să reabiliteze aceste gropi de gunoi neconforme până la data de 16 iulie 2009.

Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene prevede că răspunderea României pentru încălcarea obligaţiilor de transpunere a Directivei 2012/19/UE se poate concretiza atât în plata unei sume forfetare, stabilită la 1,740 milioane de euro, cât şi a unor penalităţi achitate periodic şi cuprinse între 2.000 şi 124.0000 de euro/zi de întârziere, care se vor calcula de la termenul de transpunere, respectiv 14 februarie 2014.

România trebuie să respecte 36 de condiţionalităţi ex-ante faţă de Comisia Europeană, acceptate de Guvern în 2014. Întârzierea îndeplinirii condiţionalităţilor poate duce la suspendarea integrală sau parţială a plăţilor aferente Programelor Operaţionale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 era termenul limită până la care România trebuia să îndeplinească toate aceste condiţionalităţi.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri ne-periculoase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, 60% valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională. De asemenea, ţara va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deşeuri electronice de 4 kg/locuitor şi să colecteze separat bio-deşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.

Reprezentanţi ai autorităţilor publice şi organizaţiilor de profil participă, marţi, la conferinţa naţională ‘Aplicaţii concrete în contextul noilor prevederi legislative în domeniul mediului’.

În cadrul evenimentului au loc dezbateri despre stadiul implementării proiectelor de management integrat al deşeurilor, soluţii privind deblocarea proiectelor de investiţii, legislaţia actuală privind devierea de la depozitare şi soluţii pentru creşterea cantităţilor de deşeuri depozitate.