‘Procedura, aşa cum ştiu eu, este că va merge un dosar la Consiliu şi unul la Parlamentul European. În primul rând cred că este un succes tehnic. S-a ajuns în SCFCAH la o decizie comună, cu un vot mai mare decât ne aşteptam. M-a bucurat foarte tare pentru că până la urmă cred că aceste particularităţi ale statelor membre întăresc conceptul de UE şi încurajează toate statele membre să adere la o piaţă unică, dar în care îşi păstrează valorile naţionale, tradiţiile naţionale, respectiv zonele de interes culinar’, a declarat Constantin în cadrul unei conferinţe de presă susţinute în marja Consiliului agricultură şi pescuit (AGRIFISH) al UE.
El a adăugat că practic s-a făcut un pas înainte din punct de vedere tehnic, dar că acum trebuie să fie obţinut acordul tehnic al PE şi al Consiliului.
‘Din punct de vedere politic Parlamentul înţeleg că are ceva reţineri. Eu sper să nu fie cazul şi sper să putem să trecem şi de Parlament, şi de Consiliu, în cel mai scut timp şi să intrăm, cum se spune, în legalitate’, a precizat el.
Daniel Constantin a subliniat că a apreciat foarte mult deschiderea pe care a avut Comisia Europeană (CE) şi comisarul european pentru sănătate, Tonio Borg, faţă de comercializarea în statele membre a produselor în care se folosesc aditivi care nu figurau pe noua listă a aditivilor permişi în produsele alimentare, intrată în vigoare de la 1 iunie 2013.
‘Pentru noi interesul deosebit este la nivel naţional, dar în egală măsură pentru ţări ca Italia, Spania, unde se solicită aceste produse la export, e foarte important să trecem cu această propunere’, a mai spus Constantin.
Nu mai puţin de nouă state membre beneficiază de pe urma deciziei de la 10 martie a SCFCAH, în cadrul căreia au fost autorizaţi mai mulţi aditivi pentru utilizarea lor la prepararea anumitor produse, printre care şi micii româneşti.
În urma votului din SCFCAH, a fost autorizată la nivelul CE folosirea unor aditivi în preparate precum ‘Kasseler’, ‘Bräte’ şi ‘Surfleisch’ din Germania şi Austria, ‘lomo adobado’, ‘pincho moruno’, ‘careta adobado’ şi ‘costillas adobadas’ din Spania, ‘toorvorst’ şi ‘ahjupraad’ din Estonia, ‘gyros’, ‘souvlaki’, ‘bifteki’, ‘soutzoukaki’ şi ‘kebap’ din Grecia, mici din România, ‘cevapcici’, ‘pljeskavice’ din Croaţia, precum şi şunca sărată de Crăciun din Finlanda.