Constituţionalitatea ordonanţei de urgenţă privind insolvenţa, dezbătută în 29 octombrie de CC

Avocatul Poporului a transmis în 9 octombrie la Curtea Constituţională sesizarea în cazul Ordonanţei de urgenţă privind insolvenţa, invocând lipsa conformităţii unor dispoziţii legale din actul normativ faţă articolul 1 alineatul 5 şi articolul 15 alineatul 2 din Constituţie.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, declara, în 11 octombrie, că în cazul OUG privind insolvenţa se poate extinde controlul privind constituţionalitatea şi asupra altor articole, dacă acestea au legătură cu cele despre care Curtea a fost sesizată.

„Noi suntem ţinuţi de sesizare pentru că nu ne putem sesiza din oficiu în nicio împrejurare decât când sunt propuneri de modificare a Constituţiei. Atunci obligatoriu ne pronunţăm. În situaţia asta ne pronunţăm numai pe ce am fost sesizaţi, dar dacă articolele cu care am fost sesizaţi au legătură cu alte articole din ordonanţă putem să ne extindem controlul şi asupra celorlalte”, a spus atunci Zegrean.

În sesizarea trimisă Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului a ridicat direct excepţia de neconstituţionalitate a articolului 81 alineatul 3 şi a articolului 348 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

Ordonanţa de urgenţă privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, adoptată pe 2 octombrie de Guvern, prevede la articolul 81 că: „În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidenţa prevederilor Legii audiovizualului, ca urmare a deschiderii procedurii şi până la data confirmării planului de reorganizare se suspendă licenţa audiovizuală cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Naţional al Audiovizualului”.

De asemenea, ordonanţa prevede că „în planul de reorganizare vor fi prevăzute condiţiile de exercitare a dreptului de a difuza, într-o zonă determinată, un anume serviciu de programe, condiţii ce vor fi supuse aprobării prealabile a Consiliului Naţional al Audiovizualului”.

Articolul 348 din OUG 91/2013 prevede că actul normativ intră în vigoare la 25 octombrie şi „se aplică şi procedurilor de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă aflate în derulare la data intrării sale în vigoare, cu excepţia dispoziţiilor art. 183-203, care se aplică doar cererilor introduse după data intrării în vigoare a acesteia”.

Adoptarea acestei OUG a fost justificată de Guvern având în vedere actualul context economic, care impune luarea unor măsuri rapide pentru crearea premiselor legislative şi administrative care să conducă la creşterea eficienţei operatorilor economici, la creşterea siguranţei circuitului economic şi a atractivităţii investiţionale a pieţei româneşti.

Avocatul Poporului arată în sesizare că OUG 91/2013 include „într-un singur act normativ” legislaţia generală, aplicabilă tuturor operatorilor economici, legislaţia specială, incidentă instituţiilor de credit şi societăţilor de asigurare/reasigurare, reglementarea insolvenţei grupurilor de societăţi, precum şi a insolvenţei transfrontaliere. De asemenea, prin noul act normativ sunt reglementate modificări ale producerilor desfăşurate în faţa judecătorului sindic, aplicabile proceselor aflate pe rolul instanţelor de judecată.

„În condiţiile actuale, în care România, ca membră a Uniunii Europene, are obligaţia de a transpune o serie de acte normative europene, consecinţa firească fiind creşterea cantitativă a legislaţiei, preocuparea pentru asigurarea securităţii juridice constituie o obligaţie. Prin urmare, în activitatea de elaborare, modificare sau abrogare a unor acte normative care conţin norme de procedură, principiul securităţii juridice trebuie privit în întreaga sa dimensiune, cuprinzând, în principal, următoarele exigenţe: neretroactivitatea legii, accesibilitatea şi previzibilitatea acesteia”, a arătat Avocatul Poporului în sesizare.

În ce priveşte încălcarea articolului 1 alineatul 5 din Constituţie, Avocatul Poporului a arătat că prin dispoziţiile acesteia, potrivit cărora respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, se instituie o obligaţie generală impusă tututor subiecţilor de drept, inclusiv puterii executive, care în activitatea de legiferare trebuie să respecte legea fundamentală şi să asigure calitatea legislaţiei.

„Este evident că pentru a fi aplicat în înţelesul său, un act normativ trebuie să fie precis, previzibil şi totodată să asigure securitatea juridică a destinatarilor săi”, a precizat Avocatul Poporului.

Acesta a menţionat şi că CEDO a statuat importanţa asigurării accesibilităţii şi previzibilităţii legii, inclusiv sub aspectul stabilităţii acesteia, instituind şi o serie de repere pe care legiuitorul trebuie să le respecte.

„Prinicipiul previzibilităţii impune ca autorităţile publice să normeze relaţii sociale prin adoptarea de acte normative care să intre în vigoare, în cazuri justificate, după trecerea unei perioade rezonabile de timp, astfel încât să permită oricărei persoane să poată recurge la consultanţă de specialitate în vederea adoptării unei atitudini potrivite. Lipsa unei asemenea exigenţe a normelor juridice determină o nesiguranţă a raporturilor juridice, care poate avea ca efect vătămarea drepturilor subiecţilor de drept vizaţi de ipoteza normei legale”, se mai arată în sesizarea Avocatului Poporului.

Totodată, asigurarea securităţii juridice trebuie observată cu mai multă stricteţe în cazul regulilor cu implicaţii şi consecinţe financiare, astfel încât cei vizaţi de acestea să cunoască precis întinderea obligaţiilor impuse, a susţinut Avocatul Poporului în documentul citat.

„În aceste condiţii, dispoziţiile art. 348 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2013, care prevede că noile reglementări se aplică tuturor procedurilor aflate în derulare la data intrării în vigoare a actului normativ, cu excepţia prevederilor art. 183-203, nu sunt constituţionale”, a arătat Avocatul Poporului în sesizare.

De asemenea, dispoziţiile articolului 81 alineatul 3 din OUG 91, care fixează un regim juridic distinct pentru debitorul aflat sub incidenţa prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, „pot fi considerate neconstituţionale în raport cu articolul 1 alineatul 5 din Constituţie, întrucât cei pentru care s-a declanşat procesura de insolvenţă în timpul legii vechi nu au posibilitatea să prevadă că o reglementare ulterioară le va afecta existenţa ca subiecţi de drept privat.

În ce priveşte neconcordanţa dispoziţiilor articolului 348 din OUG 91 în raport de articolul 15 alineatul 2 din legea fundamentală, Avocatul Poporului a arătat că la stabilirea sferei de acţiune în timp a legii trebuie să se ţină cont atât de prioritatea legii noi faţă de cea veche, dar şi de siguranţa raporturilor juridice, care presupune ca acestea „să nu fie desfiinţate sau modificate fără un motiv de ordine publică”.

Avocatul Poporului a menţionat că, în actualul context legislativ, legiuitorul a ales ca noile dispoziţii de procedură civilă să se aplice numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare.

„În aceste condiţii, acordarea unei perioade de timp suficiente pentru analiza noului act normativ este necesară, încât înţelegerea şi aplicarea procedurilor instituite să respecte întocmai voinţa legiuitorului de a echilibra interesele debitor-creditor în procedura insolvenţei, de a limita cauzele care generează reducerea şanselor de recuperare a creanţelor şi de a eficientiza instrumentele pre-insolvenţă, precum şi a încuraja înţelegerile extra-judiciare creditor-debitor pentru depăşirea dificultăţilor financiare fără a aduce atingere drepturilor constituţionale ale subiecţilor de drept implicaţi”, a precizat Avocatul Poporului.

Avocatul Poporului a cerut Curţii Constituţionale, prin contestarea Ordonanţei de Urgenţă privind insolvenţa, să se pronunţe dacă este constituţional sau nu ca toţi cetăţenii să plătească taxe, iar decizia CC va reprezenta un mesaj foarte clar în acest sens, declara atunci premierul Victor Ponta.

Preşedintele Traian Băsescu declara, în 7 octombrie, că Ordonanţa de urgenţă 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei cuprinde un articol care este discriminatoriu pentru că reglementează strict pentru audiovizual.

În 8 octombrie, PDL a transmis Avocatului Poporului solicitarea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la articolul 81 din OUG privind insolvenţa. PDL arăta că prin această prevedere se încalcă mai multe articole din Constituţie.

Democrat-liberalii menţionau în acest sens articolul 1 alineat (4), potrivit căruia „statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor”, articolul 16 alineat (1), conform căruia „cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, şi articolul 31, alineat (1), care prevede că „dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit”.

Prevederile articolului 81 din Codul insolvenţei au fost criticate şi de mai multe ONG-uri, ca Reporteri fără Frontiere, ActiveWatch şi Centrul pentru Jurnalism Independent, care au susţinut că aceste dispoziţii pun în pericol libertatea presei şi dreptul la informare al publicului, sunt restrictive, instaurează un regim discriminatoriu şi creează premisele unor posibile abuzuri.