„Digitalizarea” proiectelor de infrastructură ar putea deveni o normă în achizițiile publice din România, având în vedere marele avantaj al tehnologiei BIM, și anume acela de control al costurilor.
B.I.M. (Building Information Modelling) reprezintă viziunea și dezvoltarea tehnologică, conceptuală și de standardizare din ultimii 20 de ani a industriei internaționale A.E.C.O.M. (Architecture, Engineering, Construction, Operation & Maintenance). Ea vine în întâmpinarea noilor cerințe ale societății moderne ce impun restructurarea urgentă a domeniului, pentru a deveni mai eficient și sustenabil, spun specialiștii STRABAG.
Potrivit lor, BIM este un concept ce se bazează pe trei paradigme – TEHNOLOGIE, COLABORARE și STANDARDIZARE. Cei trei piloni se află la baza reducerii timpului de proiectare și execuție prin o mai bună coordonare a specialităților, diminuarea erorilor și a pierderilor de materiale pe șantier. Astfel, se eficientizează procesul de ofertare – aprovizionare – planificare, toate acestea reducând timpul, costurile și micșorând amprenta CO2 a construcției, explică experții companiei.
De altfel, pentru proiectul de infrastructură rutieră de la Oradea, STRABAG a luat Marele Premiu din partea organizației BIM Tech România, o organizație afiliată a buildingSMART, cu ocazia celei de-a V-a ediții a evenimentului BIMcon Summit 2023.
Într-un interviu acordat ECONOMICA.NET, experții STRABAG vorbesc despre utilizarea tehnologiei BIM în proiecte implementate de companie în România.
În ce mod a contribuit specific BIM la creșterea eficienței în cadrul proiectului de ocolire Oradea?
Metodologia BIM a avut o influență mare în modul de execuție a proiectului prin utilizarea tehnologiei de machine control în baza modelului 3D, lucru care a condus la un randament mai mare la excavarea și nivelarea terasamentelor. De asemenea, scanarea șantierului cu drona în mod regulat a permis extragerea cantităților executate și compararea lor cu modelul 3D, pentru determinarea progresului proiectului.
Care au fost provocările specifice în aplicarea tehnologiei BIM la extinderea Aeroportului Internațional Iași și cum au fost ele depășite?
Una dintre provocările în aplicarea metodologiei BIM la extinderea Aeroportului Iași a fost legată de formarea echipei de proiect, având în vedere că este un proces relativ nou, iar specialiștii pe piața din România nu sunt numeroși. O altă provocare a fost reprezentată de colectarea datelor din șantier și comunicarea lor către echipa BIM, pentru corelarea modelului 3D cu stadiul execuției. Ambele au fost depășite prin asigurarea de training-uri potrivite pentru procesele implementate și de suport prin prezența unui specialist în șantier, care să acționeze ca legătura între proiect și echipa BIM.
Ce caracteristici ale tehnologiei BIM au fost cel mai valoros puse în valoare în gestionarea complexității proiectelor Strabag și cum?
Vizualizarea proiectului, scanările șantierelor cu drona, machine control și modelarea 3D pentru coordonarea tehnică și extragerea cantităților au fost câteva dintre cele mai dese utilizări ale procesului BIM în proiectele STRABAG. De exemplu, vizualizarea proiectului a jucat un rol important în comunicarea cu comunitatea impactată de lucrările extinderii Aeroportului Iași, prin punerea la dispoziție de vizualizări pentru simularea etapelor de execuție și reconfigurarea rutelor de transport. Publicul a avut la dispoziție un QR code sau un link pe care, odată ce l-au accesat, au putut vedea toate detaliile proiectului. Scanările cu drona și încărcarea datelor procesate în cloud au oferit acces rapid la informații atât pentru echipele din birou, cât și pentru echipele din șantier, permițând o evaluare rapidă a corectitudinii lucrării sau o măsurarea preliminară a stocurilor și cantităților din șantier.
Cum a influențat folosirea BIM coordonarea între diferitele echipe de proiect și subcontractori în cadrul acestor două proiecte majore?
Prin folosirea unui mediu comun de date sau prin stocarea datelor într-un singur loc s-a asigurat o colaborare mult mai rapidă și transparență între echipa de proiect și subcontractori, iar prin coordonarea disciplinelor pe baza modelelor 3D au fost mult mai rapid identificate punctele critice sau erorile din proiect și au fost comunicate în timp util cu toți cei implicați în rezolvarea lor. Astfel, s-a obținut o reducere semnificativă a timpului și resurselor pierdute pe durata execuției prin identificarea lor în faza de pre-construcție.
În ce măsură a îmbunătățit tehnologia BIM procesul de luare a deciziilor și planificarea în timp real pe șantierele STRABAG?
Vizualizarea datelor în urma scanării șantierelor și posibilitatea de vizualizare a proiectului înainte de construcție oferă un mare avantaj în înțelegerea viitoarelor provocări și într-o mai bună planificare logistică pe perioada execuției. Având în vedere că deciziile sunt fundamentate de date, obținerea lor dintr-un model 3D cu un grad ridicat de încredere oferă o mai mare flexibilitate de ajustare în cazul schimbărilor, situațiilor neprevăzute și a optimizărilor de proiect.
Cum a afectat integrarea proceselor BIM costurile inițiale de proiectare și construcție și economiile ulterioare de costuri pe durata de viață a proiectelor?
Implementarea unui astfel de proces presupune o investiție inițială mai ridicată în echipamente și programe dedicate, dar se amortizează după primele 2 – 3 proiecte, urmând ca apoi să conducă la economii și optimizări prin evitarea erorilor și pierderilor generate de anumite neconcordanțe în proiect. Modelul 3D oferă o ințelegere mult mai bună a proiectului, motiv pentru care el stă la baza procesului BIM.
Cum contribuie STRABAG, prin intermediul tehnologiei BIM, la îmbunătățirea infrastructurii?
Contribuția majoră este la utilizarea modelului 3D pentru optimizarea rutelor de transport, în special la terasamente. În urma planificării logistice se pot stoca informații în model despre excavații, ce se va întâmpla cu volumul rezultat dintr-o excavație și care este ruta optimă pentru transportarea către zona de umplutură, asigurându-se astfel o compensare eficientă a volumelor excavate în lungul proiectului.
Cum vedeți viitorul colaborării public-private în domeniul construcțiilor de infrastructură în România, în contextul noilor tehnologii precum BIM? Ce beneficii concrete aduce această tehnologie pentru beneficiarul final?
O metodologie BIM presupune accesul celor implicați în proiect la o singură sursă de informații, iar aici este implicat și beneficiarul final. În mod cert, o astfel de abordare asigură o transparență mai mare asupra proceselor, o creștere a comunicării între persoanele implicate în proiect, o imagine mai bună asupra proiectului final și, ca un plus, posibilitatea de a utiliza modelul pe durata exploatării pentru diverse intervenții viitoare asupra lucrărilor.