Constructorii vor introducerea obligatorie a unui „certificat de capabilitate”, la licitaţii
Preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii – ARACO, Laurenţiu Plosceanu, a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, că în ultimii ani concurenţa din România în domeniul construcţiilor nu a fost una reală, pentru că cele mai multe proiecte la licitaţii nu au fost câştigate prin oferte competitive, „ci prin alocări politice”, transmite corespondentul MEDIAFAX.
„Ceea ce încercăm noi să facem, împreună cu alte organizaţii profesionale şi patronale, este o reglementare clară în legislaţia din România, care să spună că în documentaţia de licitaţie trebuie depus un certificat de capabilitate tehnico-economică a competenţelor companiilor de construcţii. Cu alte cuvinte, firmele de construcţii care ştiu să execute lucrări de infrastructură sau edilitare să meargă să realizeze astfel de proiecte în anumite componente valorice. Pentru a filtra prezenţa şi a avea companii de calitate pe aceste proiecte, să eliminăm pe cât se poate prezenţa acelor companii susţinute de personaje politice care nu au competenţele necesare, dar care câştigă într-una lucrări pe care nu le execută, dar marchează un comision şi pe care le dau spre execuţie profesioniştilor care lucrează pe nişte preţuri care nu aduc niciun fel de profit. În Ordonanţa nr. 34 se prevede acest certificat care nu este, însă, obligatoriu. Cerem Guvernului ca în Legea Calităţii, care este în procedură de actualizare, să se prevadă obligativitatea prezentării acestui certificat de capabilitate”, a spus Plosceanu.
Potrivit acestuia, certificatul care se eliberează atestă competenţele pe anumite categorii de lucrări şi, în funcţie de palmaresul lucrărilor finalizate de către o firmă, se stabileşte şi un plafon valoric până la care aceasta ar putea câştiga prin licitaţie lucrări din bani publici.
„Antreprenorii serioşi îşi certifică aceste competenţe care sunt valabile trei ani. Există o prezenţă nepermis de mare a amprentei politice în alocarea lucrărilor publice, or aici trebuie să intervenim cu filtre legislative care să corecteze şi să îmbunătăţească o competiţie care trebuie să fie corectă”, a spus Plosceanu.
Firmele din construcţii au elaborat şi un proiect de HG care prevede acordarea certificatului de capabilitate de către „o entitate”, din care să nu facă parte reprezentanţi ai statului, care sunt susceptibili de corupţie, astfel încât doar firmele care au capacităţi tehnice şi umane şi palmares relevant pot să execute anumite categorii de lucrări.
„Trebuie să prezervăm condiţiile de calitate pentru că altfel mişcăm bani publici între diverse buzunare, nişte prestatori lucrează la mâna a treia şi fac lucrări la o calitate precară. Costă mai mult să lucrezi prost decât să lucrezi bine. Încercăm să generăm o dezbatere ca la licitaţii criteriul să nu mai fie preţul cel mai mic, care înseamnă de multe ori calitate precară, ci să fie soluţia tehnico-economică cea mai avantajoasă”, a afirmat Plosceanu.
El a avertizat că sectorul de construcţii din România riscă să fie „sacrificat” pentru că statul român nu înţelege să îşi onoreze datoriile pentru lucrări executate şi întârzie foarte mult plata acestora.
„Sunt lucrări edilitare sau de infrastructură începute în campaniile electorale pentru care constructorii nu îşi primesc banii. Trebuie mai multă fermitate, mai mult curaj din partea Guvernului, ca să deblocheze această situaţie, pentru că ar avea de câştigat dintr-un sector de construcţii care lucrează corect. Dacă Guvernul va bloca în continuare, sectorul de construcţii riscă să nu mai poată contribui pe finanţările comunitare 2014-2020, ceea ce s-ar putea ca pentru politicieni să nu fie neapărat o problemă, dar va fi una mare pentru că vor veni să lucreze antreprenori din Europa cu preţuri duble faţă de cele de acum. Trebuie să ne întrebăm ce facem cu firmele de construcţii din România, cu oamenii lor”, a spus Plosceanu.
În acest sens, preşedintele ARACO a menţionat că se impune plata cu celeritate de către companiile cu capital de stat şi de către autorități locale şi centrale a creanțelor către firmele din sectorul construcţiilor aferente perioadei 2009-2012.