Consultant în turism: E nevoie de un sprijin financiar consistent, dacă nu dorim să oferim „pe tavă” turismul românesc altor ţări

El afirmă, într-o declaraţie pentru Agerpres, că la ora actuală nu există un dialog între sectoarele public şi privat din turism, deşi Guvernul ar trebui să adopte cât mai rapid norme şi proceduri pentru industria turistică.

Bădulescu este de părere că în acest an se va călători, oricum, mai puţin şi altfel, dar cea mai căutată destinaţie pentru turiştii români va fi România, urmată probabil de ţările apropiate, Bulgaria, Grecia şi poate Turcia.

„În primul şi în primul rând, cred că este nevoie de formarea unei celule permanente de criză, care să reunească reprezentanţii Guvernului, ai ministerelor abilitate, precum şi ai Ministerului Sănătăţii, ai Institutului Naţional de Sănătate Publică, ai Direcţiilor de Sănătate Publică şi ai organizaţiilor profesionale de profil. O asemenea celulă de criză ar fi trebuit formată ieri, aşa cum se spune. La ora actuală nu văd unde este dialogul dintre sectoarele public şi privat din turism. Am observat, în ultimele două luni, poziţii divergente în mass-media, însă nu se aşează nimeni la masă pentru a identifica soluţii clare, concrete. Cred că mai ales acum ar trebui aplicată „Regula de aur”, care ar trebui să fie oricând un reper al relaţiilor interumane, sociale. Etica reciprocităţii. Comportă-te cu ceilalţi aşa cum ai vrea să se comporte ei cu tine. Statul trebuie să înţeleagă sectorul privat şi invers. Ar trebui să se ajungă la un numitor comun, ţinându-se cont, fireşte, de restricţiile impuse de pandemia COVID-19″, a declarat consultantul în turism.

De asemenea, Bădulescu susţine că este nevoie de norme şi de proceduri care să fie implementate şi respectate, în special pentru structurile de cazare şi pentru transportatorii de pe teritoriul României.

„Aceste norme trebuie adoptate de către Guvern, dar în dialog cu reprezentanţii organizaţiilor de profil care reunesc proprietarii de structuri de cazare, transportatorii, agenţiile de turism. Este posibil să mai apară şi după 1 iunie cazuri izolate de infectare cu COVID-19, inclusiv în structurile de cazare, care trebui raportate la un birou de comandă, ce va decide aplicarea măsurilor care se impun. Aşa cum majoritatea românilor au respectat, responsabil, Ordonanţele Militare, aşa vor trebui elaborate norme şi pentru turism, chiar o ‘foaie de parcurs’, de către autorităţi, împreună cu reprezentanţii organizaţiilor de turism. Un ghid elaborat ar fi util şi acum, şi pentru alte viitoare situaţii imprevizibile”, explică Traian Bădulescu.

În opinia sa, hotelierii trebuie să ştie cât mai repede ce măsuri de siguranţă trebuie să adopte. Una este să fie impuse măsuri de igienă suplimentare, precum achiziţionarea anumitor dezinfectanţi, anumite acţiuni întreprinse de personal – care nu implică neapărat costuri mari – şi alta să fie obligaţi să pună, de exemplu, geamuri despărţitoare de protecţie între mese, dacă se va permite deschiderea restaurantelor sau la recepţie ori pe plajă.

„În funcţie de aceste norme, hotelierii vor şti exact cât au de investit, iar aceste investiţii vor fi reflectate în tarife. Cred că se impune organizarea unui summit online cu toate asociaţiile din turism, DSP, reprezentanţii Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Ministerului Sănătăţii etc. pentru a li se explica regulile de avut în vedere. Astfel, asociaţiile vor disemina informaţiile către membri”, a menţionat acesta.

Pe de altă parte, consultantul consideră că este nevoie de un sprijin financiar consistent, aşa cum au procedat ţări vest europene, precum Spania, Germania, Franţa, „dacă nu dorim să oferim în totalitate, pe tavă, turismul românesc altor ţări”.

„Avem la dispoziţie fonduri europene pentru sprijinul financiar. Trebuie clar departajate sectoarele HoReCa, al agenţiilor de turism şi al transportatorilor. Fiecare se confruntă cu problemele sale specifice, deşi este clar, industria turistică şi a transporturilor se numără printre cele mai afectate industrii din lume. Multe dintre agenţiile de turism sunt nevoite să funcţioneze în continuare, în pierdere, pentru că agenţii se confruntă cu nenumărate anulări pentru rezervări efectuate în perioada noiembrie – martie, pentru sezonul de vară, cu redirecţionări, trebuie să ţină permanent legătura cu turiştii îngrijoraţi. Hotelurile şi-au închis sau redus considerabil activitatea dar vor să ştie când vor putea primi turişti şi ce norme de siguranţă trebuie să respecte”, spune el.

O soluţie este platforma IMM Invest, spune Bădulescu, prin care se vor putea pune fonduri la dispoziţia agenţiilor de turism şi a hotelurilor pentru reluarea activităţii, sugerând chiar să fie stabilit un barem minim pentru orice agenţie de turism.

„Adică orice agenţie activă să fie sprijinită cu o sumă minimă, gen 5.000 de euro şi cu o sumă maximă în funcţie de cifra de afaceri din 2019. Este doar o sugestie. Atât agenţiile de turism, care sunt cele mai afectate pentru că nu sunt pe zero, ci pe minus şi interacţionează permanent cu clienţii panicaţi, cât şi structurile de cazare nu au nicio vină pentru această oprire bruscă a economiei şi a circulaţiei, astfel că trebuie sprijinite de către stat, dacă dorim să mai avem turism românesc. Fireşte, fiecare operator urmând să comunice, argumentat, pierderile. O măsură mai simplă, care ar da mai puţine bătăi de cap statului, ar fi scutirea, pe o perioadă de, să zicem, şase luni, de impozite pentru angajaţi precum şi scutirea de alte taxe. Scutire, nu amânare. O amânare nu rezolvă nimic, doar amână o criză sau un faliment. Acum vorbim de o perioadă ‘moartă’, fără încasări, care nu poate determina acumularea de capital”, explică Bădulescu.

Pe de altă parte, consultantul susţine că la un hotel este acum exact ca înaintea unei deschideri oficiale. Este nevoie de bani de salarii, de aprovizionare cu materii prime şi de implementarea unor măsuri de dezinfecţie şi de siguranţă. Mai mult, înaintea unei deschideri oficiale în vremuri normale, un hotel are previziuni, ştie la ce să se aştepte. În prezent, situaţia este încă incertă.

„Şi vorbim de sume mari. Pentru un hotel de 150 de camere suma poate depăşi bine 100.000 de euro”, adaugă acesta.

La fel, transportatorii, precum companiile aeriene şi firmele de autocare, aşteaptă reguli, pentru a vedea dacă şi când este eficient să opereze.

În privinţa unui orizont de timp în care vor putea călători turiştii români, Bădulescu a spus că deocamdată este greu de spus, dar a adăugat că în acest an se va călători, oricum, „mai puţin şi altfel”.

„Rămâne de văzut şi ce măsuri vor fi luate în prima parte a lunii mai, după ce se va trage linie în privinţa situaţiei. Sunt precaut în a face o prognoză clară”, afirmă consultantul.

El consideră că era evident încă de acum o lună că mai ales Paştele, dar şi 1 Mai vor fi repere pentru acest lucru, dacă oamenii respectă regulile, în sensul că s-ar putea începe redeschiderea în a doua parte a lunii mai.

„Dacă situaţia va fi sub control, vom putea vorbi despre turism, pas cu pas, după 1 iunie. Realist şi de bun simţ, cred că sezonul se va deschide mai ales între 15 iunie şi 1 iulie. Sunt hoteluri din Mamaia şi nu numai care deja intenţionează să se deschidă spre finele lunii iunie. Oricum, şi în vremurile normale, majoritatea turiştilor alegeau litoralul românesc după 1 iulie. Cred că ne-am hazarda mult să considerăm 15-17 mai drept un 1 Mai al acestui an, o deschidere a sezonului. Încă nu se ştie care va fi situaţia şi le recomand turiştilor care nu au făcut deja rezervări să fie precauţi cu a doua parte a lunii mai şi să mai aştepte un pic”, avertizează Bădulescu.

Potrivit sursei citate, fără doar şi poate, cea mai căutată destinaţie în acest an va fi România, pentru că turiştii, oricum, nu vor avea încotro. Pentru sezonul de vară turiştii îşi doresc, ca de obicei, mare şi plajă, dar o parte dintre turişti vor căuta să se refugieze în natură, astfel că vor opta pentru turismul rural, turismul montan ori Delta Dunării.

„Dacă în privinţa României am avea o semicertitudine, în privinţa celorlalte destinaţii este mai greu de spus. Depinde de cum şi când va deschide graniţele fiecare ţară. Şanse vor fi şi pentru ţările vecine, exact în ordinea distanţei. Bulgaria, Grecia, poate Turcia. Deşi rămâne de văzut ce norme vor aplica marile resorturi în regim all inclusive. Deoarece turiştii vor fugi de aglomeraţie. Vom vedea apoi ce curse aeriene vor reporni. Este foarte greu să fac o predicţie pentru destinaţiile mai mult sau mai puţin îndepărtate. Nu aş miza deloc pe Spania şi pe Italia, cel puţin în acest an (…). Bulgaria şi Grecia au anunţat că intenţionează să deschidă sezonul pe 1 iulie, dar şi în aceste ţări rămâne de văzut ce se va întâmpla în luna mai”, a explicat el.

Bădulescu spune că în aceste două ţări, Bulgaria şi Grecia, situaţia este diferită faţă de România, deoarece ţara noastră se bazează acum pe turism intern, însă Bulgaria şi Grecia se bazează pe turiştii străini, iar turismul aduce la Produsul Intern Brut al acestor ţări 11,5%, respectiv 20,6%.

„În România avem 2-3%, deşi statisticile internaţionale, inclusiv ale Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor, spun că avem şi noi 4,6%. Sunt convins că Guvernul priveşte, acum, turismul, drept o nevoie socială. Din ce în ce mai mulţi români ies din această criză deprimaţi, debusolaţi şi doresc să se refugieze undeva, să îşi petreacă o vacanţă, măcar în propria ţară. Repet, sper ca Guvernul să nu uite nici de deprimarea celor care creează turismul, anume a afacerilor din turism”, a adăugat reprezentantul industriei turistice din România.

Acesta apreciază că turiştii ar trebui să înţeleagă că agenţiile de turism nu le pot returna banii acum pentru vacanţele cumpărate sau rezervate, pentru că vor intra în faliment, dar îi pot credita cu o vacanţă atunci când situaţia îşi va reveni la normal.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor în turism în perioada următoare, consultantul consideră că pe plan intern, preţurile vor stagna, dar ofertele vor fi mai flexibile.

„Depinde de fiecare hotel şi de mulţi factori. După cum spuneam, încă nu se ştie, la modul oficial, ce măsuri de siguranţă vor putea adopta hotelurile după redeschidere şi ce investiţii vor fi nevoite să facă. În funcţie de acestea, chiar dacă cererea este o necunoscută şi probabil că va fi mai mică, unele hoteluri vor fi nevoite să mărească tarifele. Oricum, în pofida crizei economice care urmează, turiştii vor da prioritate siguranţei şi nu preţurilor”, a mai spus Bădulescu.

Potrivit sursei citate, şi micşorarea tarifelor poate reprezenta, la rândul său, un risc, dacă ne uităm la criza economică din 2008-2010, când multe hoteluri au redus atunci considerabil tarifele pentru a menţine gradul de ocupare, însă ulterior au avut mari probleme cu cash flow-ul.

„Apoi, vorbim şi de personal. Mulţi români s-au întors în ţară, inclusiv lucrători în turism. Însă hotelierii trebuie să îşi facă estimări şi calcule. Să vadă de câţi angajaţi vor avea nevoie acum, când vor deschide, ce resurse financiare vor mai avea. Pentru livrarea mâncării sau pentru serviciile de igienizare, care trebuie să fie frecvente şi prompte, va fi nevoie de mai mulţi angajaţi. La restaurante avem o situaţie mai grea decât a hotelurilor, pentru că dacă hotelurile au certitudinea că se vor putea deschide mai devreme, despre restaurante nu putem vorbi încă la modul concret. Fiecare restaurant va avea propria sa politică. Din cauza crizei economice generate de pandemie, clienţii se vor aştepta la reduceri de preţuri”, afirmă el.

În cazul companiilor aeriene, acestea cel mai probabil vor mări preţurile, fiind grav afectate şi „nevăzând luminiţa de la capătul tunelului nici pe termen mediu”, spune Bădulescu.

„De ce? Pentru că majoritatea turiştilor vor călători în acest an în propriile ţări sau în ţări apropiate, şi vor folosi preponderent automobilul propriu. Şi să nu uităm că la ora actuală se recomandă nefolosirea locului din mijloc. Aceasta însemnând clar mai puţini pasageri. Probabil că vom mai putea vorbi, în a doua parte a anului, de curse charter pentru anumite destinaţii turistice precum şi de curse pentru acţiuni umanitare sau pentru oamenii de stat, personalul medical, militari, delegaţii, oameni de afaceri”, subliniază Bădulescu.

Pe de alte parte, România are şanse să crească în acest sector, după această criză, deoarece toate destinaţiile vor porni de la zero, dar atât statul, cât şi organizaţiile de turism, sectorul privat, vor trebui să se implice cot la cot.

„Va fi nevoie de o unitate mai mare, de transparenţă, de eliminarea orgoliilor şi ambiţiilor. Statul creează cadrul legislativ, comunicăm dar ar trebui să se gândească mai repede la o strategie pe termen mediu şi lung, nu doar de supravieţuire. De pe acum ar fi eficientă o promovare puternică a României. Pentru că imaginea de ţară nu a fost aşa de afectată de această pandemie, faţă de cea a altor ţări. Statul ar trebui să se gândească: ce pot face eu pentru turismul românesc şi cum pot ajuta investitorii din turism, în afară de cadrul legislativ şi de nivelul declarativ? Reprezentanţii sectorului privat ar trebui să-şi gândească afacerile, aşa cum au mai rămas, şi pe termen mediu şi lung, şi ar trebui să se gândească: ce pot face şi eu pentru turismul românesc şi pentru România. Angajaţii vor cere mai mult respect şi clar, vor avea nevoie de formare, de educaţie la modul cel mai serios. Aşa vom avea turism. Dacă se va promova bine, România va avea şanse mai mari să atragă turişti străini. Însă dacă nu va fi promovare, nu va fi unitate şi nu vom avea strategii comune, avertizez că, fie şi după 1-2 ani, după încetarea crizei, germanii sau britanicii vor alege cel mai mult tot Spania sau Turcia, francezii tot Tunisia sau Maroc, americanii tot la Paris şi Londra se vor gândi”, avertizează consultantul.

El consideră că industriei turistice din România îi vor trebui cel puţin doi ani până la revenirea la normalitate, după pagubele suferite în urma pandemiei de coronavirus şi afirmă că normalitatea va fi altfel. „Vom avea reguli noi. Lumea nu va mai fi la fel, în niciun domeniu. Şi depinde mult de ce se va întâmpla în acest an. Vom avea o curbă ascendentă a pandemiei în luna mai? Vom avea o revenire a pandemiei la toamnă? Dacă vom avea o revenire a CoVid-19 la toamnă vom avea o anumită situaţie, iar daca pandemia nu va mai reveni, va fi o uşurare enormă pe plan global. Acest an va fi radical şi vom trage din el multe învăţăminte. Însă nu trebuie să ne lamentăm.

„Alegerea îţi aparţine: ori te declari victimă, ori te antrenezi pentru a răspunde cu înţelepciune. Aceasta este istoria omenirii şi a fiecăruia dintre noi: depăşirea continuă a propriilor limite”, spunea un învăţat indian”, a concluzionat consultantul în turism, Traian Bădulescu.