Consultanţii financiari din Big Four: Statul nu poate face investiţii din Pilonul I. Alarma e că populaţia României îmbătrâneşte

PwC (PricewaterhouseCoopers) găseşte interesantă declaraţia de intenţie a guvernului de transformare a Pilonului I într-un vehicul investiţional. Însă îşi exprimă îndoiala cu privire la capacitatea statului de a administra o asemenea formulă.

 “O astfel de măsură este apanajul autorităților, fiind până la urmă luată în funcție de prioritățile programului de guvernare, însă înainte de a fi adoptată ar fi util să fie însoțită de un studiu de impact. Pentru că un sistem de pensii administrat de stat, care să aibă și o componentă investițională, presupune crearea unui sistem organizațional care să fie capabil să colecteze si să aloce fiecărui contribuabil un cont nominal, să asigure managementul riscurilor și să ia decizii investiționale privind plasamentele sumelor colectate, astfel încât să asigure un randament pozitiv și concurențial. Ulterior, ar trebui să raporteze periodic și să aloce în mod adecvat activul personal (inclusiv randamentul) fiecărui participant. Vorbind pragmatic, statul ar avea nevoie să înființeze o societate de administrare, să angajeze personal calificat și cu experiență și să câștige încrederea contribuabililor, proces care presupune costuri si se poate dovedi anevoios și de durată. De asemenea, trebuie văzut în ce măsură un astfel de sistem ar adresa problema Pilonului I de pensii, și anume viabilitatea financiară a acestuia pe termen lung, având în vedere tendințele demografice actuale” spune Ana-Maria Butucaru, Director Servicii de Audit, PwC România. 

KPMG observă că Pilonul II  funcţionează ca o economisire obligatorie. Dar, la fel ca PwC, experţii KPMG cred că, indiferent de detalii, populaţia României îmbătrâneşte, iar Pilonul II este o soluţie pentru cei care vor ieşi în pensie în câţiva ani, în lipsa unor contribuţii viitoare adecvate, cauzate de îmbătrânirea populaţiei. 

“Pilonul II de pensii functioneaza ca un vehicul de economisire obligatorie, fondurile acumulate fiind proprietatea participatilor si urmand sa contribuie in mod direct la suplimentarea pensiei publice la momentul pensionarii acestora. Pentru anumite persoane, in special cele cu venituri mici, care nu economisesc voluntar in mod regulat, fondurile acumulate in Pilonul II ar putea constitui singura sursa de venit suplimentar fata de pensia publica. Studiile indica faptul ca multiple instrumente de economisire pe termen lung sunt necesare pentru a asigura un nivel adecvat al veniturilor in perioada post-pensionare. Prin intentia de a elimina caracterul obligatoriu al Pilonului II, Guvernul muta accentul pe pensiile de Pilon I ca sursa principala de venituri post-pensionare si isi asuma astfel un angajament social pe termen lung de a continua politica de redistribuire a veniturilor intre generatii.

In contextul imbatranirii continue a populatiei si a cresterii raportului pensionari-angajati, se pune insa problema sustenabilitatii bugetului public de pensii si a capacitatii acestuia de a asigura un venit adecvat viitorilor pensionari, in lipsa unor reforme care sa contracareze impactul negativ al acestor tendinte demografice”, ne-a comentat Angela Manolache, Advisory Partner KPMG. 

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat recent că se discută, la nivel de guvern, un mecanism opţional pentru ca oamenii care doresc să meargă din Pilonul II către Pilonul I să poată să o facă “având toate elementele financiare transparent prezentate,cum se face în zona privată”. El a precizat că va fi o concurenţă între Pilonul I şi II.

De asemenea, Teodorovici a precizat că în multe zone statul a dovedit că nu poate să fie un administrator mai bun decât privatul, dar că n-ar fi vorba, neapărat, despre sectorul de pensii. 

Guvernul a adoptat, la sfârşitul anului trecut, o ordonanţă de urgenţă care reduce contribuţia la Pilonul II la 3,75% din salariile brute începând cu anul 2018, de la 5,1%.

La sfârşitul lunii februarie a acestui an, fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de aproximativ 41,71 miliarde de lei, în creştere cu 25,73% faţă de nivelul de la 28 februarie 2017, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară.