Consultările de la Cotroceni au început. PSD şi ALDE îl propun premier pe Mihai Tudose. PNL merge fără propunere

În invitaţia adresată partidelor politice de către Administraţia Prezidenţială se precizează că delegaţiile partidelor pot avea până la cinci membri, însă PSD şi ALDE au convenit să fie reprezentate doar de către preşedinţii lor.

Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu îl vor propune ca prim-ministru pe Mihai Tudose.

Deputatul PSD Mihai Tudose s-a născut în 6 martie 1967, la Brăila.

În perioada 1991-1994, Mihai Tudose a urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe Juridice şi Administrative, după care, în 2001, a absolvit un curs postuniversitar de management şi gestiune a afacerilor. În anul 2002, social-democratul a urmat un curs de specializare la Bruxelles privind controlul parlamentar al forţelor armate NATO. Începând cu 2006, Mihai Tudose a absolvit mai multe cursuri în cadrul Colegiului Superior de Securitate Naţională, Serviciului Român de Informaţii şi Colegiului Naţional de Aparare şi al Centrului European Marshall pentru studii de Securitate –Garmisch, Germania. În intervalul 2006-2007, Tudose a făcut un master în politici economice europene la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, iar în 2007 a urmat un curs privind analiza şi rezolvarea conflictelor armate la Georgetown University, Statele Unite ale Americii, în colaborare cu Colegiul Naţional de Apărare. În aceeaşi perioadă, Mihai Tudose a absolvit un curs postuniversitar de un an la Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi, Facultatea de Ştiinţe Economice, specializarea „Managementul comunicării şi relaţii publice”. Începând cu anul 2007, acesta a urmat mai multe cursuri de formare profesională postuniversitară la Institutul Diplomatic Român, sub egida Ministerului Afacerilor Externe, în anul 2010 devenind doctor în domeniul Ştiinţelor Militare şi Informaţii la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”.

Mihai Tudose a deţinut, în perioada 1992-1999, funcţia de şef birou senatorial, a fost jurist la SC Farex SA Brăila, iar timp de un an, între 1999 şi 2000, a fost consilier judeţean la Brăila. În anul 2000, Mihai Tudose a obţinut primul mandat de deputat de Brăila, acum aflându-se la cel de al cincilea mandat în Parlament şi fiind preşedinte al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor. De altfel, el a fost preşedinte al acestei comisii şi în perioada 2004-2014.

Mihai Tudose este membru al FDSN din 1992, după care a fost secretar organizatoric, vicepreşedinte al organizaţiei judeţene PSD Brăila, vicepreşedinte OT PDSR Central şi preşedinte OT PDSR Brăila. De asemenea, din 1994 este membru al Consiliului Naţional PSD. În intervalul 2004 – 2008 a fost preşedintele organizaţiei PSD, municipiul Brăila, după care a fost şeful organizaţiei judeţene PSD Brăila. Din 2015 este şi vicepreşedinte PSD.

El a fost ministru al Economiei, Comerţului şi Turismului şi între decembrie 2014-noiembrie 2015.

În perioada în care era ministru al Economiei, Mihai Tudose a fost acuzat de plagiat în teza sa de doctorat, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie (CRJI) susţinând că lucrarea de doctorat, pe baza căruia a devenit cadru didactic la Academia Natională de Informaţii „Mihai Viteazul” a SRI, nu este originală.

Teza a fost susţinută în 2010, cu titlul „Infrastructura critică – model şi strategie managerială”, iar coordonatorul lucrării sale a fost fostul ministru Gabriel Oprea.

Potrivit celor de la CRJI, aproximativ 50 de pagini din lucrare ar fi fost plagiate dintr-o altă lucrare de doctorat susţinută în 2009 de comisarul-şef Radu Andriciuc, la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”. În urma acestui scandal, în martie 2016 social-democratul a făcut o cerere de renunţare benevolă la titlul de doctor. El a rămas însă cu acest titlu, în condiţiile în care nu există o procedură pentru o astfel de situaţie, singura instituţie care putea retrage titlul de doctor fiind Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare.

La ora 16, la consultări va sosi delegaţia PNL. Liderul PNL, Ludovic Orban, a declarat luni, la finalul şedinţei de Birou Politic Naţional, că liberalii nu vor propune un candidat pentru funcţia de prim-ministru la consultările cu preşedintele Klaus Iohannis, deoarece în acest moment nu există o majoritate parlamentară coerentă fără PSD, menţionând că liberalii vor vota împotriva guvernului social-democrat.

„În urma consultării organizaţiilor judeţene, Biroul Politic Naţional împreună cu grupurile parlamentare au hotărât (…) ca PNL este pregătit în orice moment să îşi asume răspunderea guvernării, dar doar în baza existenţei unei majorităţi parlamentare coerente, stabile, care să permită punerea în practică a unui program de guvernare liberal. Astăzi am constatat în urma discuţiilor purtate cu partide parlamentare, altele decât PSD, că încă nu este atins acest obiectiv al existenţei unei majorităţi parlamentare coerente, stabile, care să permită punerea în practică a unui program de guvernare liberal care să răspundă nevoilor societăţii româneşti”, a declarat Ludovic Orban.

Liderul PNL a mai spus că liberalii vor vota împotriva oricărei forme de guvernare în care se găseşte PSD şi că că vor face toate demersurile necesare pentru a împiedica învestirea unui eventual guvern PSD. „Putem propune un premier din partea PNL, dar în funcţie de dezvoltările politice ulterioare şi numai după consultările care au loc la Cotroceni, dacă va fi necesar”, a precizat Orban.

El a spus că delegaţia PNL la consultările cu şeful statului va fi compusă din cinci persoane, preşedintele partidului şi cei patru primvicepreşedinţi – Ilie Bolojan, Raluca Turcan, Iulian Dumitrescu şi Mircea Hava.

În ceea ce priveşte discuţiile cu celelalte partide parlamentare în vederea conturării unei noi majorităţi, Orban a spus că doar două formaţiuni s-au arătat dispuse să susţină o formulă guvernamentală de dreapta.

„Cu ceilalţi actori, din păcate, nu am căpătat un răspuns concludent care să îmi dea speranţa că s-ar putea construi această majoritate parlamentară. În politică este bine să spui adevărul, nu poţi să te duci să pui un premier când tu ai în momentul de faţă garanţia unui sprijin de doar 35% din actualul Parlament. Suntem cu configuraţia parlamentară rezultată în urma alegerilor din 11 decembrie chiar dacă au apărut dezertări pe partea majorităţii guvernamentale. Asta nu înseamnă că dezertorii care au apărut, în primul rând, sunt frecventabili şi, în al doilea rând, nu ai nicio garanţie că ar putea să susţină un guvern de dreapta”, a conchis Ludovic Orban.

De la ora 17, Klaus Iohannis va primis delegaţia USR. Uniunea a decis că va vota doar un guvern din care să nu facă parte PSD, iar portofoliul Justiţiei să revină USR.

La ora 17.30, este aşteptată delegaţia PMP, iar de la 18, cea a UDMR. Ultimii care vor intra la discuţii cu Klaus Iohannis sunt reprezentanţii grupului minorităţilor naţionale, de la 18.30