Consumatorii de energie vor plăti, anual, până la 340 mil. euro, în factură, pentru susţinerea investiţiilor. Apar contractele de diferenţă
“Propunerea ME este de utilizare a abordării privind stabilirea unui nivel maxim anual global de sprijin, preconizat să fie acordat pentru întreg mecanismul CfD, defalcat pe tehnologii: – se propune un buget anual de subvenţii de circa 125 mil. Euro/anual, pentru proiecte RES; – se propune un buget anual de subvenţii de circa 215 mil. Euro/anual pentru proiecte nucleare; – pentru proiecte cu CSC/CUC, bugetul anual se va stabili atunci când acestea vor deveni comercial viabile”, arată Ministerul Energiei (ME).
Aşadar, ar putea fi finanţate prin această schemă reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, parcuri eoliene sau fotovoltaice şi hidrocentrale, deocamdată. Subvenţiile ar urma să înceapă să fie acordate din 2019 pentru regenerabile şi din 2030 pentru reactoarele nucleare, dacă sistemul CfD va fi operaţionalizat.
“Atât pentru energia eoliană, cât și pentru cea solară și hidro, valoarea totală a sprijinului necesar începe să scadă după anul 2031, deoarece prețurile de vânzare angro cresc începând cu acel an. Subvenția anuală medie pe întreaga perioadă se ridică la aproximativ 50 milioane € pentru energia solară, 45 milioane € pentru energia eoliană și 30 milioane € pentru energia hidroelectrică. Opțiunea ME este ca sprijinul pentru energia regenerabilă să fie acordat numai pentru tehnologiile care nu se pot susține în lipsa unei scheme de sprijin. De asemenea, acesta va fi acordat numai până la momentul la care acestea devin sustenabile fără ajutor de stat”, arată Ministerul, referitor la partea de regenerabile
“Costul mediu pe durata de viață a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă este peste prețul mediu de piață în scenariul CfD și, prin urmare, estimăm necesitatea unui sprijin semnificativ printr-un contract CfD. Nivelul subvenției anuale ajunge la apogeu în 2031, anul în care prețul de vânzare angro este la cel mai scăzut nivel, însă apoi scade în timp, pe măsură ce prețurile pieței cresc (ca urmare a creșterii prețurilor la gaze și a prețurilor 18 la CO2.) Pe baza estimărilor realizate, decalajul dintre costurile și veniturile din vânzările en gros ale energiei nucleare implică o subvenție medie de 215 milioane EUR pe an între 2030 și 2040”, mai arată Ministerul, referitor la partea de nuclear.
Aşadar, dacă toate proiectele vor fi finanţate, o anumită perioadă de timp consumatorii români vor plăti 340 de milioane de euro pe an, pentru susţinerea schemei.
Plata, direct prin factură
Abordarea cea mai directă pentru asigurarea fondurilor necesare funcționării mecanismului CfD este colectarea sumelor solicitate prin facturile clienților finali, în baza unei contribuții incluse ca poziţie separată în factură („sprijin pentru producerea de energie electrică cu emisii reduse de dioxid de carbon prin intermediul CfD”). Colectarea se va efectua prin intermediul titularilor de 14 licență PRE (Parte Responsabilă cu Echilibrarea-n.red.) care şi-au asumat responsabilitatea financiară pentru plata dezechilibrelor generate pe piața de energie electrică.
Citeşte şi:
În România ar putea apărea o centrală pe cărbune cu stocarea carbonului, după anul 2035
Ce înseamnă de fapt mecanismul CfD
Pe scurt, este o modalitate de a se finanţa investiţiile în energie, care nu se susţin, cel puţin în prima fază, doar din vânzarea energiei electrice pe piaţă
Mecanismul denumit Contract pentru Diferență (CfD) funcționează prin stabilizarea veniturilor pentru producătorii care beneficiază de acesta, la un nivel de preț fix, cunoscut sub numele de „preț de exercitare” (strike price).
Prin Prețul de exercitare se înțelege, la nivel general, prețul final per MWh pe care investitorul îl va obține ca urmare a contractului pentru diferență. Prețul de exercitare este un preț al energiei electrice care reflectă costul investiției într-o anumită tehnologie. Acesta este stabilit în urma licitațiilor derulate pentru acordarea sprijinului de tipul CfD sau, în cazul unor proiecte unice, prin negociere directă.
În cadrul licitațiilor, prețul de exercitare nu poate depăși o valoare stabilită în mod administrativ, în baza unor estimări privind evoluția prețurilor tehnologiilor respective (preț de rezervă).
Pentru proiectele care vor beneficia de sprijin sub forma mecanismului CfD se va stabili, anual, un „preţ de referinţă” ex-ante, calculat pe baza valorilor medii ale preţurilor înregistrate pe piețele centralizate în anii precedenți pentru livrare în perioada de aplicare.
Astfel, în cursul unui an, producătorii beneficiari de CfD îşi vor vinde energia electrică produsă pe piața concurențială de energie electrică şi vor obține venituri din această vânzare; în cazul în care prețul obținut de ei pe această piață este sub prețul fix denumit „preț de exercitare”, vor primi o plată reprezentând diferența dintre „prețul de referință” și „prețul de exercitare”. Plăţile vor fi efectuate de către o entitate intitulată Contraparte. Cel mai probabil aceasta va fi OPCOM, dacă propunerea ME va fi acceptată.
În schimb, dacă prețul obținut de ei prin vânzarea de electricitate pe piața concurențială este mai mare decât prețul de exercitare, producătorii beneficiari de CfD vor trebui să ramburseze către Contraparte diferența respectivă, până la nivelul prețului de exercitare.
Prin acest mecanism de piaţă, beneficiarii de CfD vor avea certitudinea obţinerii unui anumit nivel de venituri, care garantează recuperarea investiţiei iniţiale.