Consumatorii industriali ameninţă cu plecarea din România din cauza preţurilor mari la energie, care vor fi şi mai mari din cauza noilor taxe

“Asociația Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC) atrage atenția că cele mai recente decizii ale Guvernului României care vizează sectorul energetic au ca efect pierderea competitivitatii sau relocarea industriei românești ca urmare a suprataxării electricității. La scumpirea accentuată și continuă a electricității pe PZU, se adaugă contractele pentru diferență (o schemă de subvenționarea energiei electrice cu emisii reduse de carbon), o nouă schemă suport pentru cogenerare și suprataxarea energiei.  Astfel, costurile totale cu energia electrică, ajunse deja la un nivel nesustenabil, riscă să transforme electricitatea dintr-o materie prima într-un produs prohibitiv și să elimine producătorii industriali locali de pe piața concurențială internațională”, se arată într-un comunicat al ABIEC.

Explicaţii despre cum va funcţiona schema CfD, aici:

Consumatorii de electricitate vor plăti, anual, până la 340 mil. euro, în factură, pentru susţinerea investiţiilor în energie. Apar contractele de diferenţă

Consumatorii industriali spun că viitoarele scheme-suport care vor fi introduse de statul român (de genul contractelor de diferenţă CfD pentru noi capacităţi de generare vor fi plătite în final de toţi consumatorii. De data aceasta, ei susţin poziţia investitorilor din regenerabile. Iată paragraful relevant din comunicat.

“Consumatorii de energie, fie ei industriali sau persoane fizice, ar putea fi nevoiți să susțină o nouă schemă de sprijin pentru producția de energie din surse cu emisii reduse, schemă pe care beneficiarii din energia regenerabilă nu o consideră necesară. În schimb, aceștia solicită, ca și ABIEC, stabilitate legislativă și o mai bună funcționare și reglementare a pieței. Practic, recuperarea investiției în energie din surse regenerabile va fi, din nou, garantată de stat și plătită de consumatorul final, ceea ce va scumpi, artificial, electricitatea.

Aceasta în condițiile în care, înșiși investitorii în energie din surse regenerabile (RES) susțin că o asemenea schemă nu este necesară, în contextul în care costurile totale ale proiectelor utilizând energia solară și eoliană au scăzut cu până la 80%, respectiv 30-40% în perioada 2009-2015, conform datelor ANRE.

În plus, marii investitori în acest sector investesc deja în producția de energie din surse regenerabile de energie, fără sprijin din partea statului. Spre exemplu, anul trecut, ENGIE Franța, a anunțat investiții într-un parc eolian cu o capacitate de 300 MW, Vattenfall, Suedia a anunțat investiții într-un parc eolian offshore cu o capacitate instalată de 700 MW, încă din 2017, Dong Energy, Danemarca și-a asumat instalarea a două proiecte eoliene offshore cu o capacitate totală de 480MW, în Germania. Toate aceste proiecte au fost asumate de către investitori fără sprijin din partea statelor. Similar, în cazul producției de energie eoliană, au fost implementate proiecte fără finanțare din partea consumatorilor finali în țări precum Italia, Portugalia, Spania sau Marea Britanie. 

Impactul aplicării CdF va fi resimțit de întreaga industrie românească și cu precădere de industria energio-intensiva, care concurează, pe piețele internaționale, cu companii care nu sunt supuse unei asemenea suprataxări (precum cele din China, SUA sau statele CIS) și care nu poate transfera costurile subvenției clienților săi. Efectul final va fi pierderea competitivitatii industriei romanesti, dezindustrializarea României, relocarea acesteia și, în final, micșorarea numărului de companii care vor cumpăra respectiva energie curată în România”

Industria se plânge că trebuie să plătească trei tipuri noi de taxe.

Comunicatul aminteşte că, dincolo de schema CfD, consumatorii trebuie să mai plătească şi taxa de 2% impusă de OUG 114 şi trecută în facturi, şi viitorul (nou) bonus de cogenerare. În plus, preţurile cresc şi din cauza creşterii costurilor cu certificatele de emisii. Iată, integral, paragraful relevant.

“CfD vin în completarea unor alte suprataxe preconizate a fi suportate de consumatori. Astfel, implementarea OUG 114/2018, prin care se modifică și contribuția plătită de titularii de licențe din energie, la 2% din cifra de afaceri, generează deja efecte în creșterea prețului final al energiei. Peste această creștere, se va adăuga subvenția rezultată de o nouă schemă pentru cogenerare, anunțată de către autorități. 

Așadar, industria românească este pusă în fața a trei tipuri noi de taxe, care vin peste o creștere accentuată și fără suport material a prețului energiei electrice pe OPCOM, în ultimul an. Concret, pentru contractele cu livrare în 2019, prețul energiei electrice a crescut, pentru consumatorul final, cu 80% comparativ cu 2016. La acestea se adaugă serviciile de sistem, transport, distribuție, taxa de cogenerare, certificate verzi care reprezintă 29% din prețul total al electricității. 

Același preț final crește continuu și ca urmare a costurilor cu emisiile indirecte impuse pentru producătorii de energie din cărbune. Concret, prețul unui certificat de emisii a crescut, în ultimele 18 luni, de circa cinci ori, de la 5 euro, la 27,5 de euro, previziunile pentru 2020 fiind de 40 de euro/certificat. Acest cost s-a tradus prin includerea a 70-80 de lei/MWh. Uniunea Europeană a decis, în acest caz, compensarea costurile cu emisiile indirecte la consumatorii finali energo-intensivi cu risc de relocare.

Dacă, în prezent, aceste costuri cu energia au diminuat drastic profitabilitatea marilor consumatori de energie, pachetul de noi taxe preconizate a fi puse în aplicare riscă să facă nesustenabilă activitatea industriala în România și ar putea duce la relocarea, în afara țării, a companiilor producătoare, cu impact negativ asupra bugetului de stat și ratei șomajului”

Citeşte şi:

Alro, cel mai mare consumator din România, se pregăteşte să cumpere energie electrică din Bulgaria

Solicitările industriei

ABIEC susține necesitatea realizării unei analize de impact a CdF asupra prețului final al energiei electrice și eliminarea măsurilor de sprijin pentru energia regenerabilă, având în vedere că tehnologia este deja sustenabilă economic.

De asemenea, Asociația solicită implementarea schemei de compensare a emisiilor indirecte, aprobată încă din 2012 de Uniunea Europeană și pusă deja în aplicare de 10 state membre (Franța, Germania, Spania, Marea Britanie, Finlanda, Olanda, Belgia, Slovacia, Grecia, Lituania) care au aplicat o politică se protejare a investițiilor locale și a locurilor de muncă.

În plus, ABIEC susține reglementarea și funcționarea bursei de energie din România pe baze concurențiale reale, care să elimine distorsiunile înregistrate în ultimul an.

Citeşte şi: 

Preţurile la electricitate au crescut pe toate pieţele din România în primul trimestru. Care sunt explicaţiile

Potrivit propriei descrieri, ABIEC include cei mai mari consumatori de energie din România. Printre aceste companii se numără Alro Slatina, ArcelorMittal România, TenarisSilcotub și Saint-Gobain Glass România, care au un consum de energie de aproximativ 10% din totalul produs în România.

Aceste companii sunt angajatori direcți pentru peste 30.000 de oameni și sunt indirect responsabile pentru alte 170.000 de locuri de muncă ale companiilor contractoare.

Membrii fondatori plătesc anual peste 130 de milioane de euro la bugetul de stat și la bugetele locale, au exporturi cumulate de peste un miliard de euro și au realizat invesții care depășesc 1,5 miliarde de euro în România, având strategii de dezvoltare pe termen lung pentru operațiunile locale.