Consumul de alcool în rândul minorilor este foarte ridicat. Românii încep să bea de la 14 ani

‘În România, consumul de alcool în rândul minorilor este foarte ridicat. Potrivit datelor UNICEF din 2013, 42% dintre minorii români cu vârste cuprinse între 10 şi 12 ani au consumat alcool cel puţin o dată. Procentul este mai mare în rândul băieţilor 57%. Vârsta medie la care românii încep să consume alcool este de 14 ani. 10% din cei intervievaţi au declarat că au început să consume alcool la mai puţin de 14 ani şi peste 30% între 15 şi 19 ani. Minorii au cunoştinţe limitate asupra efectelor pe care le are consumul de alcool asupra sănătăţii lor fizice şi mentale’, a spus Rădulescu.

Potrivit acestuia, minorii consideră că alcoolul îi face să se simtă integraţi şi le creează o stare de relaxare.

‘Potrivit unui studiu, cei mai mulţi minori consideră că este normal să se consume alcool şi nu au nicio idee asupra consecinţelor alcoolului asupra organismului lor. Singurele riscuri asociate consumului de alcool identificate de aceştia au fost accidente sau dependenţa de alcool. Majoritatea nu conştientizează că alcoolul are efecte mult mai grave asupra organismului lor decât asupra unui adult şi nu ştiu care sunt acestea. Cei mai mulţi au declarat că alcoolul îi face să se simtă integraţi, parte a unui grup şi au asociat alcoolul cu imaginea unei persoane populare şi sociabile. Foarte mulţi au declarat că alcoolul le creează o stare de relaxare şi beau alcool pentru că şi părinţii lor o fac’, a mai afirmat preşedintele Asociaţiei Spirits România.

El a precizat că există zone gri ale comerţului care permit accesul la alcool al minorilor şi chiar părinţi care îşi lasă copiii să consume alcool, iar asta în pofida legislaţiei din România care interzice accesul la alcool al minorilor.

La rândul său, psihoterapeutul Olivia Mocanu a arătat că una din patru persoane care consumă alcool devine dependentă.

‘Una din patru persoane care consumă alcool devine dependentă. Nu se cunoaşte încă mecanismul prin care unele persoane devin dependente şi altele nu. Atunci când vârsta de debut a consumului de alcool este 14 ani riscul este de 4-5 ori mai mare ca acel copil să devină dependent decât atunci când consumul începe după 18 ani. Atunci când părinţii consumă alcool riscul este de 3 ori mai mare ca acei copii să devină dependenţi’, a explicat psihoterapeutul.

Principalul factor de risc în consumul de alcool, spune Mocanu, este transmiterea genetică asociată cu factori de mediu, adică acele medii familiale conflictuale, dezorganizate, abuzive, implicare neadecvată a părinţilor.

‘Alţi factori de risc se referă la tipuri de personalitate. Există afecţiuni psihologice care sunt de multe ori amorţite cu alcool. Alt factor de risc este tentaţia, accesul facil la alcool. Principalele efecte ale consumului de alcool, efecte psihologice şi sociale se referă la faptul că adolescenţii devin violenţi sau victime ale violenţei. Pot să vă dau exemplu de cazuri de cabinet. Doi tineri la o petrecere se bat. Unul este rănit, ajunge în spital, depune o plângere penală pentru colegul lui care avea 18 ani şi 2 săptămâni, urmează un proces, este dată pedeapsă cu suspendare dar timp de câţiva ani tânărul penalizat, legal desigur, trăieşte cu teama că orice amendă de circulaţie îl poate duce după gratii şi, de asemenea, termină facultatea şi la câţiva ani după nu reuşeşte să se angajeze pentru că i se cere cazier. În momentul acela pierde orice şansă de acces. Uite aşa, dintr-o violenţă avem 2 victime’, a mai pus psihoterapeutul.

Asociaţia Spirits România, împreună cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Federaţia Română de Fotbal, Carrefour România şi Rewe România au anunţat, miercuri, derularea campaniei de informare publică ‘Suntem mulţi’, dedicată combaterii prevenirii consumului de alcool în rândul minorilor.

Campania intenţionează abordarea a trei componente care s-au dovedit de impact în alte ţări europene. Prima implică programe de educare şi susţinere a părinţilor în eforturile lor de a-şi educa copiii în legătură cu efectele alcoolului. Aceasta include un portal de informare www.suntem-multi.ro care conţine materiale informative relevante pentru părinţi şi un ghid pentru aceştia. Cea de-a doua componentă se referă la programe de informare realizate în şcoli, atât pentru prevenţia consumului la minori cât şi pentru a promova un consum responsabil la vârsta maturităţii. A treia implică controlul strict al accesului minorilor la alcool prin supravegherea implementării reglementărilor specifice, care interzic consumul şi vânzarea alcoolului.

‘Combaterea consumului de alcool de către minori este prioritar pentru ANPC atât prin eforturile pe care le facem pentru a aplica cadrul legislativ în vigoare, cât şi prin acţiuni de informare, educare şi conştientizare a consumatorilor de tipul campaniei ‘Suntem mulţi’, a declarat Vlad Bontea, vicepreşedinte al ANPC.

La rândul său, Florin Şari, manager Responsabilitate Socială şi Bună Guvernanţă la Federaţia Română de Fotbal, a precizat că unul dintre domeniile în care Federaţia Română de Fotbal va deveni din ce în ce mai activă va fi educarea tinerilor practicanţi de fotbal.

‘La fel ca în toate celelalte domenii de activitate şi în fotbal în România se vede nevoia de adresare către copii, către tineri şi nevoia de a oferi acestora o oportunitate şi o alternativă la opţiunile societăţii contemporane. Pentru a avea un copil implicat în fotbal care ulterior să devină un sportiv de performanţă aşa cum doreşte toată lumea, trebuie să îl identificăm şi să îl inserăm în programele noastre de dezvoltare de la vârsta de 7-8 ani. Să practici fotbal nu este accesibil oricui dacă vrea să facă performanţă. Este accesibil fotbalul pentru cei care vor să facă din asta fie o modalitate de a-şi petrece timpul liber, fie acea mişcare de care fiecare dintre noi are nevoie în fiecare zi. În procesul de dezvoltare fotbalistică ne-am asumat ca până în 2020 să triplăm numărul practicanţilor şi a persoanelor implicate în fotbalul România. Momentan aproximativ 0,5% din populaţie este în fenomen. Noi vrem să ajungem la 1,5%. Prin comparaţie, media europeană este de 2,7%’, a precizat Şari.