Consumul de energie electrică al României a crescut, dar producția a scăzut mult, mai ales în hidrocentrale. Importurile de energie ale țării s-au dublat
“Analizând evoluția componentelor balanței energetice, în perioada ianuarie – iunie 2024 comparativ cu aceeași perioadă din anul 2023, se observă o creștere cu un procent de 2% a consumului intern net și o scădere cu 8% a producției nete de energie”, arată Transelectrica.
Operatorul de transport și al sistemului energetic național (SEN0, arată că, în ceea ce privește producția, “s-a înregistrat o creștere a componentei din surse Termo în procent de 2%, componentele Nuclear, Hidro și Regenerabile au înregistrat scăderii în procent de 3%, 22% respectiv 4%”. Totuși, centralele hidro au rămas principala sursă de energie electrică a țării, cu 8,6 TWh livrați, centralele pe gaz și cărbune fiind a doua, cu 4,7 TWh. Nuclearul a produs 4,8 TWh de energie electrică iar toate regenerabilele 4,7 TWh.
În ceea ce privește consumul, Transelectrica arată creșterile semnificative din ianuarie și iunie, cauzate de fapt de vreme.
“Creșterea semnificativă de consum, înregistrată în luna ianuarie 2024, respectiv 5,4%, a fost influențată în mare parte de temperatura medie lunară mai scăzută, care a înregistrat valoarea de -0,19 °C, comparativ cu luna ianuarie 2023, când s-au înregistrat +3,2 °C.
La polul opus, creșterea de 2,53% din luna iunie a fost influențată tot de temperatură, valoarea medie la nivel național, de 22°C, înregistrând o anomalie termică pozitivă față de norma lunară de 3,1°C (norma lunară 1991 – 2020 este de 18,9 °C).
Lunile aprilie și mai au înregistrat scăderi, 1,7% în aprilie și respectiv 3,88% în mai 2024”, arată raportul companiei.
În ceea ce privește soldul de balanță fizic al SEN, exporturile au scăzut și au crescut importurile, dar, în ansamblu balanța fluxurilor fizice este echilibrată, importurile fiind egale cu exporturile în termeni de volum.
În ansamblu însă, SEN a fost în echilibru, exporturile și importurile la șase luni fiind egale, de 3,7 TWh, situație diferită față de cea de acum un an, când România a fost exportator net de energie electrică.
Distribuţia fluxurilor fizice de import/export pe liniile de interconexiune arată că, în prima jumătate a acetui an exportul a scăzut pe graniţa cu Serbia, Ungaria, Ucraina și Moldova (cea mai mare scădere procentuală a fost pe granița cu Ungaria, minus 78%) și a crescut doar pe granița cu Bulgaria, cu 7%.
Importurile de energie electrică au crescut însă pe toate granițele. În termeni de volume, cele mai mari importuri au venit din Ungaria (1,17 TWh, de 2,5 ori mai mult decât în primul semestru din 2023).