Această evoluţie „istorică”, potrivit Enerdata, se explică pe de o parte prin stabilizarea cererii de energie în China, responsabilă pentru 30% din consumul energetic în cadrul G20, cumulată cu o scădere puternică în Europa (minus 4,5%).
„Pentru prima dată observăm un decalaj semnificativ între creşterea economică şi creşterea consumului de energie”, a apreciat preşedintele Enerdata, Pascal Charriau. Potrivit acestuia, intensitatea energetică în G20, adică raportul între consumul de energie şi PIB, a înregistrat în 2014 o scădere spectaculoasă de 3%, în condiţiile în care anterior înregistra un declin de doar 1% pe an.
În acelaşi timp, emisiile de CO2 legate de energie s-au stabilizat pentru prima dată în ultimii 40 de ani, iar China a înregistrat o scădere de aproape 2%, o premieră după 1999. Evoluţia se explică printr-o uşoară scădere a ponderii cărbunelui în mixul energetic chinez. Cu toate acestea, reducerea utilizării cărbunelui în sistemele electrice chinez şi european a fost compensată de o creştere a consumului de cărbune în India (11%).
În materie de mix energetic, anul 2014 a fost marcat de o scădere a preţului petrolului, în condiţiile în care în interiorul G20 petrolul este a doua sursă de energie consumată (29%), în urma cărbunelui (35%). Gazul natural (19%) a înregistrat anul trecut o stabilizare a consumului, o premieră după o creştere continuă care a început în 2001.
G20, grupul economiilor dezvoltate şi marile economii emergente, reprezintă peste 90% din Produsul Mondial Brut (suma tuturor PIB-urilor), 85% din comerţul mondial şi două treimi din populaţia lumii.