Astfel, între 2009 şi 2012 FAO a înregistrat un ‘salt al numărului de cazuri, fiind semnalate 138’, comparativ cu 198 între 2002 şi 2012.
Ca rezultat, 26 de ţări au blocat importurile de produse destinate alimentaţiei animale sau umane în care au fost depistate urme de organisme modificate genetic, ‘majoritatea incidentelor privind seminţele de in, orezul, porumbul şi papaya’, precizează FAO.
În aceste cazuri, transporturile în cauză au fost retrimise expeditorului, contractele au fost anulate, iar continuarea schimburilor a fost suspendată.
Potrivit FAO, urme de culturi modificate genetic se pot amesteca în mod accidental cu alte culturi alimentare sau furajere care nu au fost modificate genetic. Aceasta se poate întâmpla atât în faza de producţie, cât şi în cea de procesare, stocare sau chiar transport, deşi, teoretic, produsele modificate genetic, îndeosebi cerealele, sunt ţinute în containere separate.
Cel mai frecvent, este vorba de o cantitate mică de OMG, însă această noţiune ‘nu este definită ori cuantificată de nicio reglementare internaţională’, notează FAO, ceea ce înseamnă că fiecare ţară decide dacă să accepte sau nu respectivele cantităţi, odată depistate.
În unele cazuri, dacă ‘ţara care importă detectează o plantă neautorizată, este obligată juridic să refuze livrarea’. De altfel, 55 de ţări au o politică de toleranţă zero pentru OMG pe teritoriul lor.
Totuşi, din cele 75 de ţări care au participat la ancheta FAO, 37 au recunoscut că dispun doar de capacităţi mediocre – sau nu dispun deloc de ele – pentru depistarea OMG, în lipsa laboratoarelor şi a tehnicienilor specializaţi.
Ancheta a mai arătat că în cele mai multe cazuri transporturile contaminate au provenit din SUA, Canada şi China, iar aceasta din urmă a refuzat în mai multe rânduri în ultimul timp transporturi de porumb american care erau contaminate. Similar, în mai 2013, Japonia a refuzat recepţia unui transport de grâu american contaminat şi a anulat mai multe contracte, urmată fiind de Coreea de Sud.
FAO a menţionat că ‘mai multe ţări’ i-au cerut să faciliteze un dialog internaţional pe această problemă şi va organiza o reuniune informativă săptămâna viitoare (20-21 martie) la sediul său la Roma.