Contestaţia lui Nelu Iordache la decizia arestării preventive, amânată pentru 14 decembrie

Instanţa trebuia să judece vineri recursul omului de afaceri Nelu Iordache, patronul firmei Romstrade, la decizia de arestare preventivă pentru 29 de zile dispusă de Tribunalul Bucureşti în 2 decembrie.

Nelu Iordache a cerut amânarea judecării cauzei pentru a-şi putea angaja apărători, precizând că nu a mai continuat contractele cu avocaţii pe care i-a avut până la momentul reţinerii sale de către procurorii DNA.

Instanţa a admis cererea lui Nelu Iordache şi a dispus amânarea judecării recursului pentru 14 decembrie, din lipsă de apărare.

Tribunalul Bucureşti a decis, în 2 decembrie, arestarea preventivă pentru 29 de zile a omului de afaceri Nelu Iordache, la propunerea procurorilor DNA care îl cercetează pentru deturnarea a 25 de milioane de lei din banii alocaţi pentru construirea autostrăzii Nădlac-Arad, delapidare, fals în înscrisuri şi spălare de bani.

Decizia a fost contestată de patronul Romstrade la Curtea de Apel Bucureşti, care va decide definitiv dacă Nelu Iordache rămân în continuare în arest sau va fi cercetat în libertate.

Tribunalul Bucureşti arăta, în motivarea arestării preventive a lui Nelu Iordache, că acesta, odată lăsat liber, ar putea comite alte infracţiuni de genul celor pentru care este cercetat şi că problema absorbţiei fondurilor europene şi a fraudelor comise la folosirea lor este de maximă actualitate.

Instanţa a mai notat în motivare că, în faţa organelor de urmărire penală, Nelu Iordache „a avut iniţial o atitudine sinceră, arătând că recunoaşte în totalitate săvârşirea tuturor faptelor ce se reţin în sarcina sa, regretând comiterea acestora (…) şi dorind chiar să dea informaţii care să ducă la identificarea altor persoane care au comis fapte de corupţie”.

Ulterior, Iordache şi-ar fi schimbat atitudinea, potrivit judecătorilor. Astfel, în faţa instanţei, „după formularea propunerii de arestare preventivă, inculpatul şi-a modificat substanţial poziţia, negând comiterea oricărei infracţiuni şi încercând să ofere diverse explicaţii cu privire la activităţile ilicite de care era acuzat”, se arată în motivare.

Astfel, notează judecătorii, Iordache a susţinut, referitor la acuzaţia că ar fi deturnat bani de la UE, că „strict suma primită ca avans nu reprezintă fonduri europene, ci doar contribuţia de 15% a statului la român la realizarea autostrăzii Nădlac-Arad”.

Potrivit magistraţilor, faptul că suma primită drept avans de societatea inculpatului a fost avansată din bugetul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) „nu schimbă cu nimic aceste împrejurări, nefiind niciunde specificat faptul că avansul ar reprezenta contribuţia exclusivă a statului român, iar restul sumei contribuţia exclusivă a Uniunii Europene”.

Mai mult, se arată în motivare, „dacă această ultimă apărare a inculpatului ar fi acceptată, situaţia sa juridică ar fi semnificativ înrăutăţită, deoarece dacă suma primită ca avans ar fi aparţinut bugetului de stat, fapta sa ar reprezenta o înşelăciune în convenţii, (…) sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani”.

Totodată, instanţa a precizat că Nelu Iordache mai este cercetat pentru infracţiuni contra intereselor Uniunii Europene în alte două dosare penale, privind contractele de reabilitare a DN6 şi DJ 151, iar în denunţul depus în faţa organelor de urmărire penală omul de afaceri „a mărturisit săvârşirea unor fapte grave de corupţie (pentru acestea din urmă existând însă o cauză de nepedepsire)”.

Procurorii anticorupţie îl acuză pe Nelu Iordache de faptul că, în calitate de administrator al firmei SC Romstrade SRL, ar fi schimbat, fără respectarea prevederilor legale, destinaţia sumei de 25 de milioane de lei, bani încasaţi în vederea proiectării şi execuţiei lucrărilor la primul tronson din autostrada Nădlac – Arad, lucrare finanţată în proporţie de 85 la sută din fondul de coeziune al Uniunii Europene.

Cea mai mare parte din suma destinată pentru construcţia autostrăzii, respectiv 9.724.780 de lei, ar fi fost folosită pentru achitarea unor datorii ale societăţilor în care Nelu Iordache era direct interesat, plăţi făcute în baza unor contracte ce nu au legătură cu derularea contractului pentru autostradă. Alţi 9.861.000 de lei au fost retraşi în numerar, „cu scopul declarat al achiziţiei de terenuri, în baza unor antecontracte de vânzare-cumpărare fictive”, susţin procurorii anticorupţie.

„O altă parte din bani, şi anume 9.861.000 lei, au fost retraşi în numerar cu scopul declarat al achiziţiei de terenuri, în baza unor antecontracte de vânzare-cumpărare fictive. Inculpatul Iordache Nelu a falsificat personal şapte dintre aceste contracte. În ceea ce priveşte alte 20 de operaţiuni comerciale ce nu au legătură cu proiectul construirii autostrăzii, Iordache Nelu i-a instigat pe unii angajaţi ai SC Romstrade SRL să falsifice documente justificative. Banii au fost folosiţi fie pentru rambursarea de dobânzi şi comisioane restante aferente unui contract de credit, fie au a fost cheltuiţi cu titlu de onorariu notar public, taxă de carte funciară şi impozit aferente achiziţionării unui teren în comuna Adunaţii Copăceni, precum şi pentru materiale, lucrări şi servicii de consultanţă şi transport necesare proiectului de construcţie, a unui complex în comuna Adunaţii Copăceni. Toate aceste plăţi nu au legătură cu proiectul de construcţie a autostrăzii”, a precizat DNA.

Procurorii au mai arătat că, pentru a ascunde provenienţa acestor bani, Nelu Iordache i-ar fi trecut în facturi care atestau operaţiuni fictive prin firmele administrate de complicii săi. Banii s-ar întors cu explicaţia „plată eronată” sau „plată nedatorată” în contul SC Romstrade SRL, deschis la o altă bancă decât cea prin care se derulau operaţiunile de plăţi aferente contractului pentru construirea autostrăzii.

În acest dosar, procurorii fac acte de urmărire penală şi în cazul altor persoane, a precizat DNA.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a reziliat recent două contracte încheiate cu asocieri din care făcea parte Romstrade, pentru construirea primului tronson al autostrăzii Nadlac-Arad şi pentru reabilitarea unui tronson al DN6, Alexandria-Craiova.

Totodată, CNADNR a transmis Romstrade înştiinţările de reziliere pentru alte două contracte, de modernizare a DN5 Bucureşti – Adunaţii Copăceni şi de construcţie a variantei de ocolire Caracal, printre motivele invocate numărându-se progresul redus al lucrărilor şi nerespectarea termenelor asumate.