Contorizarea inteligentă a electricităţii se întinde până în 2028, în loc de 2020. Deputaţii spun că smartmeterele ar fi crescut facturile

Ultima formă a legii, trimisă în dezbaterea Plenului Camerei Deputaţilor, impune două termene de instalare a sistemelor inteligente de măsurare a energiei electrice, dar fără a mai fixa ţinte. Primul este anul 2024, pentru clienţii cu un consum mare (cât de mare va decide ANRE) şi pentru micii producători, iar celălalt pentru anul 2028, pentru restul clienţilor, fără a se mai specifica un procent al lor, scrie scrie e-nergia.ro.

Totuşi, în cazul în care distribuitorul poate dovedi că este mai eficient pentru consumator să monteze un contor inteligent decât unul clasic, termenul 2028 poate fi devansat.

Contoarele se instalează de către distribuitorii de energie electrică, utilizatorii nu plătesc nimic, iar costul lor este trecut apoi în tariful de distribuţie, în măsura în care el este recunoscut de ANRE. Distribuitorii pot instala mai multe contoare decât aprobă ANRE, dar în acest caz o fac pe banii lor.

Iată integral, prevederea din legea care urmează să fie votată:

„Art.66. – Sisteme de măsurare inteligentă

ANRE evaluează implementarea sistemelor de măsurare inteligentă din punctul de vedere al costurilor şi beneficiilor pe termen lung pentru piața de energie electrică, al rentabilităţii, precum şi al termenelor fezabile de implementare, pe baza tuturor datelor obținute în urma realizării proiectelor și sistemelor instalate care asigură funcționalitățile specifice sistemelor de măsurare inteligentă.
Operatorii de distribuție au obligația să prezinte la ANRE proiecte de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă pe bază de analize cost-beneficiu proprii, în vederea respectării prevederilor de la alin.(3). Analizele cost-beneficiu vor conține descrierea detaliată a modului de îndeplinire a funcționalităților obligatorii pentru aceste sisteme, specificate prin reglementările tehnice în vigoare, cât și beneficiile oferite consumatorilor finali după instalarea sistemelor.
În baza proiectelor de la alin. (2), ANRE aprobă un calendar de implementare a sistemelor de măsurare inteligente, astfel încât:
a) clienţii finali care au un consum anual mai mare decât un prag, exprimat în kWh, stabilit de ANRE în baza informațiilor și datelor colectate conform alin.(1) și (2), precum și clienții care dețin surse de producere cu putere instalată mai mică de 10 kW să dispună de sisteme de măsurare inteligentă până la data de 1 ianuarie 2024;

b) clienţii finali care nu se încadrează în prevederile lit. a) să dispună de sisteme de măsurare inteligentă până la data 31 decembrie 2028, prin implementarea sistemelor de măsurare inteligentă pe scară largă exclusiv în condiții de eficiență a investițiilor.

(4) Implementarea sistemelor prevăzute la alin. (2) se aprobă în cadrul planurilor anuale de investiţii ale operatorilor de distribuţie. ANRE poate aproba devansarea aplicării prevederilor de la alin.(3) în condițiile unor analize costbeneficiu ce demonstrează existența avantajelor și la nivelul consumatorilor, iar alegerea acestei soluții este mai avantajoasă decât cea a instalării contoarelor clasice.”.

Articolul a fost redactat de membrii Comisiei de Industrii şi Servicii din Camrea Deputaţilor, condusă de Iulian Iancu. Deputaţii au motivat că termenul legal actual – 80%grad de contorizare inteligentă până în 2020, nu poate fi respectat pentru că impactul în facturile clienţilor ar fi prea mare.

Iată, integral, motivaţia deputaţilor

“Implementarea proiectelor pilot pentru sistemele de măsurare inteligentă la nivelul anilor 2015-2016, a dovedit faptul că mai multe ipoteze din evaluarea inițială a acestor sisteme realizată la nivelul anului 2012 s-au schimbat în ceea ce privește costurile investiționale, beneficiile măsurabile precum și calendarul real de implementare.

În aceste condiții, aplicarea prevederilor actuale ale art. 66 alin.(2) conform cărora 80% din consumatori să fie integrați în sisteme de măsurare inteligentă până la sfârsitul anului 2020 nu poate fi susținută economic și realizată fizic, efectele identificate fiind creșterea tarifelor de distribuție și, implicit, a prețului energiei electrice la consummator, dificultăți de gestionare logistică a procesului, afectarea altor tipuri de investiții în rețelele de distribuție.

Daca analizele cost-beneficiu prezentate spre avizare iau in calcul doar beneficii pentru operatorul de distributie concesionar, care vor determina o reducere a costurilor prin diverse aspecte ale activitatii de distributie si exploatare a retelei, atunci investitia Operatorului de Distribuţie in aceste sisteme se justifica chiar prin aceste beneficii, fara a mai fi nevoie sa fie recunoscuta si aprobata de ANRE in cadrul programelor anuale de investitii si fara recunoasterea lor in tariful de distributie aprobat.

În prezent, doar 5% din consumatorii din rețelele de joasă tensiune beneficiază de sisteme de măsurare inteligentă. Cele mai multe contoare inteligente au fost instalate de ENEL, cu 11,5% din total consumatori, în cazul eDistribuție Dobrogea, 10,2% eDistribuție Muntenia și 9,3% eDistribuție Banat. La polul opus se află clienții operatorilor de distribuție ai Electrica, cu procente cuprinse între 0,2% din total clienți (SDEE Muntenia Nord) și 2,1% (SDEE Transilvania Sud).