„Nivelul comerţului ilicit înregistrează în ianuarie 2013 o creştere semnificativă (2,4 pp), atingând nivelul de 15,4% din piaţă. Creşterea comertului ilicit apare pe fondul majorării diferenţei de preţ între produsele legale şi ilicite. Cea mai importantă sursă a comerţului ilicit, conform timbrului aplicat pe pachet, rămâne Duty Free, care se menţine pe un trend ascendent (31,2% in ianuarie), urmată de Ucraina, care furnizează 25,8%. Moldova se menţine, în continuare, la 22,3%. Serbia înregistrează în ianuarie o tendinţă de creştere, ajungând la 16,4%”, a declarat, într-un comunicat, Marian Marcu, directorul companiei Novel Research care a realizat studiul privind contrabanda.
Pe parcursul anului trecut, piaţa neagră s-a plasat la 13% în ianuarie, la 13,4% în martie, la 13,3% în luna mai, la 12,9% în iulie şi la 13% în noiembrie.
„Anul trecut declaram că obiectivul pe care autorităţile trebuie să-l aibă în vedere este de a reuşi o scădere sub pragul psihologic de 13% şi apropierea de nivelul european al contrabandei cu ţigarete, de circa 10%. Am început anul 2013 cu o creştere a contrabandei cu ţigarete la peste 15% din piaţă care schimbă trendul descendent înregistrat în ultimul an. Sperăm ca această creştere să fie temporară. Este esenţial să nu asistăm la o nouă escaladare a fenomenului ilicit pe piaţa de ţigarete din România”, a spus Sorana Mantho, director corporate affairs al Philip Morris România şi Bulgaria.
La rândul său, Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications al JTI România, Moldova şi Bulgaria, a arătat că majorarea contrabandei cu 2,4 puncte procentuale reprezintă aproape 100 milioane de euro care s-au dus pe piaţa neagră în loc să meargă la bugetul de stat.
„Principala cauză pare să fie majorarea preţurilor pe piaţa legală, ca urmare a influenţei cursului valutar la care se plăteşte acciza începând cu luna ianuarie (cu 5% mai mare faţă de 2012), în timp ce preţurile produselor de contrabandă au rămas neschimbate. Este cu atât mai îngrijorător cu cât preţurile pe piaţa legală vor continua să se majoreze în perioada următoare, dată fiind decizia Guvernului de devansare cu trei luni a creşterii accizei. Industria este pe cât de importantă pentru buget – taxele plătite anul trecut înseamnă aproape 9% din veniturile bugetare – pe atât de vulnerabilă la factorii externi”, a spus Lazăr.
Ea a arătat că producătorii au solicitat înfiinţarea unui consiliu inter-ministerial care să coordonoze initiaţivele de reglementare în domeniu şi să asigure consultarea între instituţii.
„Este absolut necesară coordonarea în acest sector, pentru ca România să poată avea o poziţie coerentă faţă de iniţiativele cu impact economic şi social major, inclusiv faţă de Proiectul noii Directive privind produsele din tutun”, a mai spus Lazăr.
Şi directorul de corporate & regulatory affairs al BAT România, Adrian Popa, s-a arătat îngrijorat că acest trend de creştere s-ar putea menţine.
„Este vorba despre o creştere de peste două puncte procentuale, în numai două luni. (…) contextul actual este de natură să ne alimenteze îngrijorările că acest trend crescător s-ar putea menţine. Urmează o reorganizare anunţată a instituţiilor competente în combaterea evaziunii fiscale, iar orice reorganizare creează cel puţin la început un gol de autoritate. În acelaşi timp, este bine ştiut că proiectul de Directivă iniţiată de Comisia Europeană prevede, într-un viitor apropiat, standardizarea formei pachetelor, precum şi interzicerea ţigaretelor slims, a celor mentolate şi a celor cu arome. Pachetele standard vor fi mai uşor de contrafăcut, iar produsele interzise de Directivă, dar legale în ţările vecine, care nu sunt membre UE, se vor regăsi în piaţa neagră. Ţigaretele slim şi mentol reprezintă circa 20% din piaţa legală în România şi, având în vedere că un punct procentual de contrabandă înseamnă aproximativ 40 de milioane de euro în minus la buget, statul roman va pierde circa 800 milioane euro”, a declarat Adrian Popa.
El a arătat că speră că Romania se va ralia poziţiilor deja exprimate de alte ţări membre UE, printre care Polonia, Italia, Cehia, Bulgaria, Spania, Estonia, care s-au declarat împotriva prevederilor proiectului, acuzând încălcarea principiilor subsidiarităţii, pierderi de locuri de muncă şi creşterea pieţei negre.
Industria tutunului a prezentat rezultatele studiului Novel pe ianuarie într-o întâlnire cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale a Vămilor, în cadrul căreia s-a decis formarea unui grup de lucru permanent, alcătuit din companiile de tutun şi Autoritatea Vamală. Cele două părţi au agreat şi un plan de măsuri pentru perioada următoare, în scopul combaterii pieţei negre, având în vedere creşterea iminentă a contrabandei.
Potrivit Autorităţii Naţionale a Vămilor, în urma controalelor derulate în ianuarie, echipele mobile ale Autorităţii au aplicat amenzi de circa 2,9 milioane lei şi au confiscat bunuri în valoare de peste 1,5 milioane lei.
Anul trecut producătorii de ţigarete au plătit la bugetul de stat peste trei miliarde euro reprezentand accize şi taxe, reprezentând circa 2,7% din PIB şi o contribuţie la veniturile bugetare de aproximativ 9%.