Comisia Europeană anchetează contractele Hidroelectrica. A lansat cinci investigaţii

„Comisia Europeană a iniţiat cinci investigaţii aprofundate distincte pentru a evalua dacă Hidroelectrica, producătorul român de hidroenergie controlat de stat, a achiziţionat sau a vândut energie electrică la tarife preferenţiale mai multor comercianţi de energie electrică, clienţi industriali şi producători de energie, cu scopul de a favoriza beneficiarii prin reducerea costurilor lor de funcţionare, prin creşterea veniturilor acestora sau printr-o combinaţie a celor două elemente, astfel încălcând normele UE în materie de ajutoare de stat. (…) Există indicii potrivit cărora statul ar fi influenţat deciziile de a încheia aceste contracte în condiţiile date”, se arată într-un comunicat al CE.

Contractele bilaterale de vânzare a energiei au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 şi 2003, şi expiră în 2014, 2015 sau 2018. Compania vinde aproximativ 70% din energie pe care o produce prin aceste acorduri bilaterale, la preţuri sub media pieţei.

Hidroelectrica are în prezent zece contracte directe de vânzare a energiei către companiile Alro Slatina, Elsid Titu, Electro­carbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT AG, Euro PEC şi EFT România.

Anul trecut, companiile Salrom, CNH şi CLMB Patinoar Braşov au acceptat rezilierea acordurilor, iar Luxten a renunţat la contractul cu Hidroelectrica.

Comisia doreşte să stabilească dacă Hidroelectrica a subvenţionat în mod indirect clienţii vânzând acestora energie electrică la preţuri sub nivelul pieţei sau achiziţionând de la aceştia la preţuri peste nivelul pieţei.

„Subvenţiile indirecte care contribuie la reducerea cheltuielilor normale de funcţionare ale întreprinderilor pot avea un efect de denaturare a concurenţei tot atât de semnificativ ca şi cel provocat de subvenţiile directe. Trebuie să verificăm dacă tarifele preferenţiale acordate de Hidroelectrica au privilegiat clienţii care au beneficiat de acestea în comparaţie cu concurenţii lor de pe piața internă”, a declarat în comunicat vicepreşedintele CE, Joaquin Almunia.

La sfârşitul anului trecut Hidroelectrica a început, la cererea Fondului Monetar Internaţional (FMI), să renegocieze aceste contracte. Compania a cerut beneficiarilor să accepte creşterea preţurilor de livrare, scăderea cantiăţilor furnizate şi reducerea perioadei de derulare a acordurilor, în caz contrar urmând să reziliere acordurile.

Termenul iniţial pentru finalizarea negocierilor a fost stabilit pentru sfârşitul anului trecut, dar a fost prelungit de mai multe ori. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, anunţa, în urmă cu o săptămână, că negocierile sunt aproape de final, iar Guvernul va anunţa rezultatul „undeva după Paşte”.

Chiar dacă unele dintre aceste contracte au fost încheiate înainte de aderarea României la UE, în 2007, CE are competenţa de a investiga preţurile la care vinde Hidroelectrica, se spune în comunicat.

CE arată că acordurile dintre Hidroelectrica şi opt comercianţi de energie, unele contracte datând din 2004, precum şi contractele între Hidroelectrica şi doi producători industriali au fost încheiate la preţuri care „par a fi sub nivelul preţului practicat pe piaţă”.

Pe de altă parte, în contractele încheiate cu doi producători de energie termică, Hidroelectrica a cumpărat energie electrică la preţuri care par a fi mai ridicate decât preţurile practicate pe piaţă.

În comunicatul CE sunt menţionate contractele semnate de Hidroelectrica cu producătorul de aluminiu Alro Slatina şi cu combinatul siderugic ArcelorMittal Galaţi.

Alro are în derulare un contract pe termen lung cu Hidroelectrica pentru achiziţia a 3 TWh de energie electrică anual (aproximativ 5% din consumul naţional – n.r.) la un preţ „foarte apropiat de costul de producţie al Hidroelectrica”. Acest preţ este indexat anual, pe baza cotaţiei internaţionale a aluminiului de la Bursa Metalelor din Londra (LME).

Hidroelectrica a încheiat în 2009 şi 2010 două contracte cu ArcelorMittal Galaţi. Ambele acorduri au fost încheiate pe bursa de energie OPCOM, însă CE consideră că preţurile „par să se situeze sub nivelul pieţei”.

Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi, unul dintre cei mai mari consumatori de electricitate din România, a cumpărat la finele lunii decembrie 2010, prin intermediul bursei de energie OPCOM, electricitate în valoare de 227,7 milioane lei (53,2 milioane euro) de la singurul ofertant, Hidroelectrica. La acea dată, Hidroelectrica a ales să vândă energie către ArcelorMittal chiar dacă primise alte două oferte la preţuri mai mari.

Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al Hidroelectrica, a transmis la vremea respectivă că tranzacţia a fost transparentă şi garantează profit pentru producătorul de energie. La rândul lor, oficialii ArcelorMittal au afirmat că acordul cu Hidroelectrica este legal.

În 2009, ArcelorMittal Galaţi şi-a asigurat necesarul de energie pentru 2010 într-un mod similar.

„Aşadar, prin furnizarea de fonduri care pot fi atribuite în definitiv statului, toate aceste contracte par să fi fost, în mare măsură, în avantajul întreprinderilor selectate, în timp ce concurenţii au trebuit să plătească preţurile practicate pe piaţă”, precizează CE.

Almunia declara luna octombrie 2011, la Bucureşti, că la nivelul CE se analizează contractele încheiate de Hidroelectrica cu Arcelor Mittal Galaţi şi Alro Slatina, dar şi cu unii distribuitori de energie cu amănuntul, pe motiv că acestea s-au realizat la tarife sub nivelul pieţei.

Surse apropiate disucţiilor au declarat săptămâna trecută pentru MEDIAFAX că Hidroelctrica va rezilia cele mai multe dintre contractele directe de vânzare a energiei încheiate cu mai mulţi traderi şi furnizori de energie, decizia urmând să fie anunţată în această săptămă.

Hidroelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Economiei, şi acoperă aproximativ 30% din consumul de energie la nivel naţional.

Compania a notificat recent partenerii din contractele bilaterale că la 1 mai va înceta situaţia de forţă majoră, activată la sfârşitul lunii septembrie 2011 din cauza secetei, şi va putea livra electricitatea „după programul normal”.

Situaţia contractelor bilaterale încheiate de Hidroelectrica a fost deseori criticată, inclusiv de preşedintele Traian Băsescu, pentru preţurile mici la care vinde energia către „băieţii deştepţi”.

Comisia enumeră, în comunicatul transmis miercuri, alte cazuri tratate în trecut privind subvenţii indirecte acordate prin tarife preferenţiale la energia electrică, două în Italia şi unul în Grecia.

În urma unei investigaţii demarate în 2006, CE a constatat că tarifele preferenţiale la electricitate acordate de statul italian subsidiarelor locale ale producătorului american de aluminiu Alcoa reprezintă ajutor de stat ilegal. În consecinţă, executivul european a dispus încheierea subvenţiilor ilegale şi recuperarea parţială a ajutorului de stat acordat Alcoa.

În 2007, Comisia a decis că Italia trebuie să recupereze 80 milioane euro de la companiile ThyssenKrupp, Cementir şi Terni Nuova Industrie Chimiche, care au beneficiat de asemenea de pe urma unor tarife preferenţiale la electricitate, în perioada 2006-2010.

La jumătatea anului trecut, CE a cerut Greciei să recupereze 17 milioane euro de la compania Aluminium of Greece, care a primit în perioada 2007-2008 tarife preferenţiale la energie de la compania publică de utilităţi PPC. Suma a fost determinată în baza diferenţei dintre preţul din contract şi preţurile de referinţă din piaţă, din acea perioadă, pentru consumatori industriali.

În luna februarie a acestui an, Tribunalul UE a dat câştig de cauză Comisiei Europene într-o dispută cu filiala ungară a Electricite de France (EDF), hotărând că un contract de vânzare a energiei electrice încheiat în anii ’90 între această societate şi o companie de stat constituie ajutor de stat ilegal, iar câştigurile obţinute trebuie restituite.

Subsidiara EDF a contestat în justiţie o decizie din 2008 a Comisiei, care a stabilit că aceste contracte au condus la ajutoare de stat incompatibile cu dreptul pieţei comune, iar câştigurile trebuie rambursate de societăţile beneficiare statului maghiar.

Tribunalul a decis în favoarea Comisiei Europene, avizând şi metoda aleasă de Comisie în decizia din 2008, de simulare bazată pe piaţa spot de electricitate, considerată cea mai obiectivă modalitate de estimare a sumelor de recuperat.