Contractele și clienții Hidroelectrica, o primă potențială problemă în viitorul mecanism al pieței reglementate de energie electrică

Mai întâi de toate, trebuie spus că, din prețul la consumator al energiei, totul este reglementat (tarif de transport și sistem, tarif de distribuție, marja de furnizare, certificate verzi, contribuție de cogenerare, TVA), mai puțin prețul energiei electrice active, adică cel al producătorului de energie de la care furnizorul cumpără energia pentru clienți.

Statul ar dori să fixeze un preț cu care fiecare producător să fie obligat să vândă energia. Se vorbește despre un nivel de 450 de lei/MWh pentru Hidroelectrica și Nuclearelectrica, și de 700-800 de lei/MWh pentru CE Oltenia, dat fiind că aici este și un cost suplimentar cu achiziția certificatelor de CO2.  Nu știm ce se va întâmpla cu Petrom, celălalt producător semnificativ.

Sunt doar estimări aflate de la oameni din piață, o decizie finală nu este luată.

S-ar forma astfel un coș de achiziție de energie pentru furnizori, format din energia celor trei (cel puțin) producători, care să acopere mare parte din consumul clienților fiecăruia, la acest preț de achiziție (o medie)  fixat de stat, probabil pentru toți casnicii și o parte dintre cei comerciali ai furnizorului. Ulterior, aplicând tarifele și taxele reglementate, se va ajunge la prețul final reglementat pentru clienți, sau pentru unii dintre ei. Nu știm care ar urma să fie aceste prețuri finale, știm doar că statul ar dori să păstreze o parte din actualele plafoane pentru casnici și după ce va reglementa piața, deși calcule simple arată că este puțin probabil să poată fi menținut cel de 68 de bani/kWh, fără ca statul să dea, din nou, compensații.

Mecanismul ar urma să fie aplicat doi ani, începând cu 1 ianuarie, prin Ordonanță de Urgență, iar până atunci piața să funcționeze sub OUG 119, ultimul act normativ adoptat în materie de energie.

Care e problema

Reglementarea este văzuta acum ca o soluție pentru situația actuală din piața de energie, și pentru funizori și pentru bugetul statului, dar apare cel puțin o problemă: ce se întâmplă cu contractele semnate deja pe piața liberă, și, în special, cele semnate de Hidroelectrica cu clienții de pe furnizare, în special cei casnici. În condițiile în care Hidroelectrica este și producător și va trebui să contribuie cu energie la preț impus pentru ceilalți furnizori.

Surse din piață spun că, în urma afluxului de clienți casnici care aleg să treacă la Hidroelectrica ca urmare a prețului foarte bun (0,25 lei/kWh sau 250 de lei/MWh preț al energiei active), compania, care anul acesta are oricum parte de un an secetos, va ajunge la finalul lui 2022 la un consum al propriilor clienți, casnici și non-casnici, pe furnizare, de circa 4 TWh – într-un an hidrologic bun, compania produce 16-17 TWh de energie electrică.

Compania ar putea să ajungă la borna de 500.000 de clienți casnici la finalul anului (ultimele relatări vorbesc despre 300.000 luna trecută), în condițiile în care are zilnic 5.000 de noi cereri. Este posibil ca, la finalul anului, pe partea de volume furnizate, Hidroelectrica să depășească doi dintre furnizorii mari, E.On și CEZ Vânzare.

Hidroelectrica va putea așadar livra în regimul reglementat dorit de stat mai puțină energie pentru că are contractele sale de onorat pe partea de furnizare, care sunt din ce în ce mai multe și se tot semnează altele noi. Contractele sunt semnate pe un an, deci se pot ridica întrebări despre cât de eficace va fi noul mecanism de piață reglementată dacă nu există energie suficientă de livrat de către Hidroelectrica celorlalți furnizori, la prețul impus prin viitoarea reglementare.

Apoi, este evident că denunțarea contractelor actuale ale Hidroelctrica cu clienții săi este exclusă, la fel creșterea prețului pentru ei în perioada contractuală de un an, în situația previzibilă în care prețul final reglementat va fi mai mare decât prețul la care clienții Hidroelectrica vor plăti energia, de la 1 ianuarie încolo, acceptând că de atunci se va reglementa iarăși piața.

Deci, în teorie, ar putea fi o piață reglementată unde se poate intui că clienții cu contracte în derulare la alți furnizori vor fi “aduși mai jos” la a plăti prețul reglementat de stat (dacă cel din contract este mai mare), dar clienților casnici actuali și viitori ai Hidroelectrica, cei care vor avea, cel mai probabil, un preț concurențial, (cel de 0,25 lei/kWh fără tarife și taxe) mai mic decât cel viitor reglementat, nu li se poate majora prețul de contract.

Un preț reglementat pentru casnici stabilit foarte jos, apropiat de cel al Hidroelectrica pentru proprii clienți casnici sau poate în jurul plafonului de 0,8 lei/kWh (repetăm, cel de 0,68 lei pare imposibil fără ca statul să compenseze) este posibil doar dacă Hidroelectrica ar avea de dat în piața reglementată o cantitate suficient de mare la un preț mic, sub cel de 450 de lei despre care se vorbește. Sau, dacă nu ea, Nuclearelectrica. Desigur, cu implicații directe asupra bugetelor de investiții ale celor două companii.

Din ce se știe până acum, a avut loc o primă discuție în care s-a evocat posibilitatea reglementării pieței luni, la Guvern, unde s-a discutat cu reprezentanții furnizorilor. Săptămâna viitoare este așteptată, potrivit surselor noastre, o discuție și cu producătorii.