Contractul Cupru Min a picat. Statul nu s-a înţeles cu canadienii
Compania canadiană Roman Copper nu a îndeplinit niciuna dintre cele trei condiţii impuse de statul român pentru privatizarea Cupru Min: un depozit colateral (cont escrow) în valoare de 32,27 milioane euro pentru a garanta realizarea investiţiilor de mediu; plata sumei pentru acţiuni, de 200,7 milioane euro, în termen de 30 zile de la obţinerea avizului Consiliului Concurenţei şi autorizaţiei integrate de mediu-ambele fiind condiţii suspensive în contract; publicarea contractului de privatizare.
„Cerinţele statului român nu au fost îndeplinite de compania canadiană Roman Copper, iar contractul nu a fost semnat. Termenul a expirat vineri, 6 aprilie, ora 24. România a avut clauze clare la care nu a renunţat. Ministerul Economiei va analiza situaţia creată şi suntem pregătiţi să reluăm privatizarea”, a declarat ministrul Economiei Lucian Bode.
Citeşte mai multe despre privatizarea Cupru Min aici
Vineri seara, premierul Mihai Răzvan Ungureanu afirma că speră ca negocierile să se încheie „cu bine”, menţionând în acelaşi timp că „statul are clauze la care nu va renunţa cu niciun chip”.
Privatizarea companiei Cupru Min, care deţine exploatarea Roşia Poieni, unde sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale României, a fost caracterizată recent de către premierul Ungureanu drept efectul credibilităţii Guvernului şi al „febrei unei frenezii economice”.
Discuţiile pentru încheierea contractului au început joi seara şi au continuat pe tot parcursul zilei de vineri.
„Ne-am dorit această privatizare, dar în condiţiile în care statul român nu îşi poate impune clauzele pe care le doreşte în favoarea sa, nu putem vorbi de un eşec al acestei privatizări. Nu mai vrem ca în România contractele să aibă clauze secrete, toate aceste contracte trebuie să fie publice şi văzute de toţi românii. Ne dorim să protejăm interesele românilor, iar privatizarea să se facă în interesul românilor”, a spus Bode.
Şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), Florin Vlădan, a afirmat că modul în care avocaţii Roman Copper au negociat contractul de privatizare a fost „puţin neprofesionist”.
„Modul în care avocaţii Roman Copper au negociat a fost puţin neprofesionist, nu se poate să negociezi unele clauze, să le accepţi, iar după aceea să te reîntorci”, a spus Vlădan.
Aceeaşi idee a fost susţinută şi de ministrul Economiei, care a afirmat că avocaţii Roman Copper au acceptat iniţial constituirea contului ca garanţie şi publicarea contractului, dar ulterior aceştia vorbeau cu cei pe care îi reprezintă şi se răzgândeau.
La începutul săptămânii trecute, Ministerul Economiei a anunţat că firma canadiană Roman Copper a câştigat licitaţia pentru preluarea Cupru Min Abrud la preţul de 200,77 milioane euro, de 3,5 ori peste preţul de pornire a licitaţiei, de 57,3 milioane euro. La licitaţia cu strigare pentru vânzarea pachetului integral de acţiuni al Cupru Min s-au înscris alte trei companii, respectiv Oz Minerals (Australia), Dundee Holding BV (Olanda) şi Ellatzite Med Ad din Bulgaria, ultima fiind însă descalificată.
Roman Copper este o firmă care a fost înfiinţată special pentru preluarea Cupru Min de către Bayfront Capital Partners din Toronto (Canada). Bayfront Capital Partners este o companie canadiană cu activităţi de investment banking, care oferă servicii de consultanţă pentru finanţare corporatistă, restructurare financiară şi în domeniul fuziunilor şi achiziţiilor.
Într-un document oficial obţinut de MEDIAFAX şi prezentat miercuri se arată că în contractul de vânzare-cumpărare a Cupru Min vor fi incluse, ca şi clauze care nu pot fi negociate, prevederi prin care cumpărătorul trebuie să îşi asume obligaţia de a realiza investiţiile pentru protecţia mediului, dar şi investiţii suplimentare pentru supraînălţarea barajului Valea Şesei şi reabilitarea drumurilor existente şi realizarea unor drumuri noi.
„Vânzătorul nu va răspunde pentru nicio obligaţie, răspundere şi/sau măsură de mediu şi/sau privind gospodărirea apelor rezultată din necesitatea conformării cu cerinţele de protecţie a mediului, indiferent de moemthul apariţiei cauzei care a generat acea obligaţie. Vânzătorul nu va acorda nicio declaraţie, garanţie sau despăgubire pentru aspecte care au legătură cu protecţia mediului”, se spune în document.
În document se menţionează că necesarul de investiţii tehnologice a fost estimat la 67,3 milioane euro, din care 61 milioane euro realizat până în 2015, iar investiţiile de mediu au fost evaluate la 32,2 milioane euro, din care 17 milioane euro pentru acest an pentru extracţia şi prepararea minereurilor neferoase şi rare.
Conform aceluiaşi document, preţul de licitaţie pentru Cupru Min a fost raportat doar la valoarea activelor societăţii şi cantitatea de cupru care poate fi exploatată în urma unor investiţii estimate chiar de conducerea unităţii, nu de către un evaluator independent, fără să fie luată în considerare şi valoarea zăcământului.
Pentru stabilirea preţului de pornire la licitaţie a fost aplicată metoda activului net corectat, în care bunurile necesare exploatării sunt evaluate diferit de activele considerate fără valoare, şi a cash-flow, respectiv a fluxului de numerar, în condiţiile în care compania, care deţine exploatarea Roşia Poieni unde sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale României şi care a intrat pe profit în ultimii doi ani, a fost tratată de stat ca fiind în stare de faliment şi criză de lichidităţi.
Potrivit premierului Ungureanu, zăcământul Cupru Min este foarte mare şi dispune de aproape 800 milioane tone minereu, dar are o concentraţie de cupru extrem de mică în minereu, de 0,3%, ceea ce face ca zăcământul exploatat la suprafaţă să aibă nevoie de o tehnologie foarte bună pentru a se obţine profit prin exploatare.
Gradul de recuperare, ajustat cu pierderile tehnologice, asigură o cantitate de două milioane tone cupru, care la cotaţia actuală pe piaţa internaţională, de 8.500 dolari/tonă, conduce la o valoare totală de 17 miliarde dolari, din care se scad cheltuielile de exploatare şi producţie, potrivit unor specialişti din industrie.
În prezent, Cupru Min are o capacitatea anuală de extracţie de 1,5 milioane tone minereu, iar conducerea societăţii a apreciat că pentru o exploatare raţională a carierei este necesară o dezvoltare a capacităţilor actuale de producţie de până la 3,5 milioane tone minereu extras şi prelucrat pe an, la 3,5 milioane tone steril pe an şi la 1 milion tone minereu an pentru leşiere (dizolvarea aurului din minereu-n.r.), acestea constituind cantităţile minime de exploatat prin retehnologizarea fluxului.
Chiar şi în acest context, societatea a încheiat anul 2010 cu un profit de 18,8 milioane lei, iar la sfârşitul anului 2011 a înregistrat o cifră de afaceri netă de 150,6 milioane lei şi un profit net de 30,7 milioane lei.
În document se susţine însă că, tot la sfârşitul anului 2011, compania acumulase datorii de 64,4 milioane lei, la o valoare a capitalurilor proprii de 32,6 milioane lei, cea mai mare datorie fiind către Electrica Distribuţie Transilvania Sud, de 58 milioane lei. Din acest considerent, statul a tratat Cupru Min ca fiind în faliment.
Premierul Ungureanu susţine că Cupru Min a fost scoase la vânzare de stat deoarece este o companie complet neprofitabilă, iar o investiţie de miliarde de euro din partea Guvernului pentru revitalizarea acesteia ar fi creat un deficit enorm.
Autorităţile au mai încercat de două ori, în 2008, să vândă compania Cupru Min, dar ambele tentative au eşuat.