Contractul naţional, noua Biblie a infrastructurii: ce se schimbă şi cum va fi afectată construcţia de autostrăzi în România

Economica.net
28 01. 2018
autostrada_69719200

Noul tip de contract naţional aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1/2018 înlocuieşte contractul de tip FIDIC aplicat până acum la marile lucrări de infrastructură.

Pentru a vedea diferenţele dintre cele două tipuri de contracte, ECONOMICA.NET i-a transmis întrebări avocatului şi doctorului în drept Daniel Moreanu, specializat în contracte de tip FIDIC.

Constructorii nu vor mai putea să propună amendamente 

Printre cele mai importante modificări, Daniel Moreanu menţionează faptul că antreprenorii care vor executa lucrări de infrastructură în baza noului contract naţional vor fi obligaţi să îl accepte în forma propusă de către stat şi nu vor putea propune niciun fel de amendamente, aşa cum procedau până acum, în cazul contractelor de tip FIDIC.

„Pentru a limita riscul ca prin Condiţiile Specifice sa se modifice în mod substanţial Condiţiile Generale, ceea ce se întâmpla în cazul contractelor FIDIC, prin Hotărârea de Guvern s-a limitat dreptul beneficiarilor de a interveni la un număr foarte limitat de clauze. În măsura în care se modifica alte clauze decât cele permise, restul modificărilor vor fi nule”, explică doctorul în drept Daniel Moreanu.

Potrivit lui, în mod teoretic se pleacă de la premisa că antreprenorii care vor executa, respectiv proiecta şi executa respectivele proiecte, vor accepta în întregime contractele propuse de beneficiari şi nu vor avea de făcut niciun fel de amendamente. Aceste modele de contracte devin aşadar de adeziune, urmând a fi acceptate ca atare şi fără modificări de către antreprenori, adaugă Moreanu.

„Cum însă în cazul acestor contracte de o valoare ridicată antreprenorii sunt, de obicei, societăţi internaţionale majore, este de anticipat că aceştia vor dori să aducă modificările proprii în privinţa contractelor propuse de beneficiari. Însă dupa cum am menţionat mai sus, orice modificări ale Condiţiilor Generale, în afara unei sfere extrem de limitate, vor fi considerate nule, ceea ce va face ca antreprenorii fie să accepte în intregime contractele propuse, fie să nu le încheie”, subliniază doctorul în drept.

Disputele, soluţionate exclusiv în România

O altă schimbare adusă de contractul naţional vizează modul de soluţionare a disputelor. Astfel, dacă prin FIDIC litigiile sunt soluţionate, de regulă, prin arbitraj internaţional la Paris, în cazul contractelor standard introduse prin HG nr. 1 /2018 soluţionarea litigiilor se realizează prin intermediul Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), explică avocatul Daniel Moreanu.

Reprezentanţi ai mediului privat, precum şeful Alstom România, şi-au exprimat nemulţumirea faţă de acest contract naţional, anticipând că durata litigiilor se va lungi de la patru la 10 ani.

Pe de altă parte, surse din Ministerul Transporturilor apreciază că prin soluţionarea disputelor exclusiv în România, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) vor putea investiga mai uşor eventuale nereguli.

Două legi diferite pentru investiţiile în infrastructură

Prin trei ordine de ministru din anul 2008, contractele-standard cunoscute sub denumirea de „FIDIC” (după acronimul din limba franceză a Federaţiei Internaţionale a Inginerilor-Consultanţi) şi denumite generic (după culoarea copertei acestora) drept FIDIC „rosu”, „galben” şi „verde” au fost introduse în legislaţia românească.

Prin două ordine de ministru din anul 2009, cele trei ordine de ministru mai sus mentionate au fost abrogate, însă printr-o Hotarare de Guvern din anul 2010, FIDIC-urile „rosu” si „galben” au fost re-introduse în legislaţie pentru obiective de investiţii din domeniul infrastructurii de transport de interes naţional, finanţate din fonduri publice cu o valoare de peste 5 milioane de euro.

Ulterior, prin mai multe ordine de ministru din anul 2011, au fost adoptate Conditiile Speciale la contractele FIDIC „rosu” si „galben” pentru obiective de investiţii din domeniul infrastructurii rutiere, cu metroul si feroviare.

Prin Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice aprobata prin Legea nr. 80/2017 s-a stabilit ca se va adopta o hotarare de guvern pentru adoptarea conditiilor contractuale generale si specifice aferente anumitor categorii de contracte de achiziţie publică prin care se va abroga Hotararea de Guvern din anul 2010 mai sus mentionata.

„Asadar, adoptarea HG nr. 1 / 2018 si noile contracte au fost anticipate, din anul 2016, prin Legea nr. 98 / 2016 privind achiziţiile publice. Insa HG nr. 1 /2018 nu abroga Hotararea de Guvern din anul 2010, asa cum ar fi trebuit, ceea ce inseamna ca HG din anul 2010 ramane in paralel inca in vigoare„, atrage atenţia avocatul Daniel Moreanu.

Acesta mai spune că momentul in care s-a ales adoptarea modelelor de contract naţional, adica tocmai inainte de a fi publicate noile contracte FIDIC, editia a II-a / 2017, nu pare a fi fost cel mai bine ales, contractele standard aprobate prin HG nr. 1 / 2018 „neparand a încorpora modificările substanţiale aduse de ediţia a II-a / 2017 a contractelor FIDIC şi experienţa acumulată în cei 18 ani de utilizate internaţională a versiunii anterioare.

Studiile de fezabilitate devin facultative

La rândul său, Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), spune că prin noul tip de contract, studiile de fezabilitate devin facultative.

Dar, dacă antreprenorii vor putea construi fără să ţină cont de studiile de fezabilitate, se pune sub semnul întrebării utilitatea acestora. „Mai are rost să facem Studii de Fezabilitate?”, întreabă reprezentantul CNAIR.

În noile condiţii, acesta spune că nu mai contează dacă unele proiecte sunt scoase la licitaţie pe studii de fezabilitate „expirate”, pentru că oricum devin facultative.  

Societatea civilă a criticat puternic CNAIR pentru că a scos la licitaţie proiecte precum Autostrada Sibiu – Piteşti şi Drumul Expres Craiova – Piteşti în baza unor studii de fezabilitate mai vechi.

În ceea ce priveşte solicitările de schimbare a documentaţiei în acord cu noul contract naţional la unele proiecte lansate la licitaţie anul trecut în baza Ordinului Ministrului Transporturilor 600, purtătorul de cuvânt al CNAIR spune că este exlus aşa ceva. 

„Vor fi întârzieri nejustificate. Aceste licitaţii sunt în faze avansate. Nu poţi modifica regulile în timpul jocului”, a explicat reprezentantul CNAIR.

Prin Hotararea de Guvern nr. 1 / 2018 au fost aprobate Noile „Conditii generale si specifice pentru anumite categorii de contracte de achizitie aferente obiectivelor de investitii finantate din fonduri publice”, acestea fiind publicate în Monitorul Oficial. Noile condiţii au fost puse în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE) în luna octombrie 2017.