Contradicţii la BNR: tensiune pe piaţa muncii dublată de 4 milioane de cetăţeni apţi de muncă, dar fără ocupaţie
„Mulţi dintre cei care lucrează în străinătate şi decid să se reîntoarcă au pretenţii salariale ridicate, ceea ce pune presiune pe angajator cu privire la majorările salariale. O tensionare a pieței muncii înseamnă o problemă structurală în piața muncii, care împinge salariile în sus și, chiar dacă nu ai avea o politică salarială stimulativă, salariile tind să crească datorită migrației, de exemplu faptul că omul când vine din străinătate vine cu alte pretenții”, a spus Mugur Isărescu.
În discursul avut cu ocazia prezentării raportului trimestrial asupra inflaţiei, guvernatorul arată că gradul de necorelare între cerințele angajatorilor și oferta de forță de muncă disponibilă se accentuează, iar structura populației inactive limitează potențialul de detensionare al pieței muncii. Un studiu făcut de banca central[ arată că la ora actuală există circa patru milioane de persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani care, deși, sunt în vârstă de muncă, nu au și nici nu caută un loc de muncă și nu desfășoară o activitate pe cont propriu. Cifra este una îngrijorătoare pentru BNR.
Studiul arată că doar 10% dintre aceste persoane ar fi disponibile să muncească, deși nu caută o slujbă, iar 50% trăiesc în mediul rural. De asemenea, 46% au doar studii gimnaziale, iar 50% au studii liceale și postliceale sau o școală profesională, pe ambele categorii oferta de muncă fiind deja excedentară. Mai exact, jumătate din cele patru milioane de persoane „activează” oricum pe un tronson de personal care se confruntă cu excedent de forţă de muncă de circa trei ani.
Acelaşi studiu al BNR, pe care guvernatorul a anunţat că are de gând să-l aprofundeze, relevă că 33% sunt persoane în vârstă, mai dificil de (re)integrat, iar dintre tineri, numai 80% sunt la școală, ceilalți nefiind implicați în nicio activitate (educațională sau lucrativă). În plus, concluzia este că fluxul net de persoane care (re)intră în activitate în ultimii șase ani este aproape nul.
„Avem un număr crescut de salariați, dar și o tensionare a pieței muncii. Avem excedent de forță de muncă la primar-gimnazial, deci forță de muncă mai puțin pregătită, și un excedent la această categorie în creștere. În schimb, avem deficit de forţă de muncă cu studii înalite”, a precizat guvernatorul BNR. Acesta a subliniat că această tensionare a pieţei muncii impinge salariile în sus, chiar dacă antreprenorul nu are această politică de creştere salarială, iar capacitatea de producţie este limitată fapt arătat şi de deteriorarea balanţei comerciale, unde deficitul se îndreaptă spre 3%. Cu toate acestea, reizbucnirea unei crize similare celei din 2008 nu este probabilă, deficitul de cont curent înregistrat atunci fiind de 14%.