Conversia în lei a creditelor ar putea fi neconstituţională – Gheţea, ARB

‘În ceea ce priveşte propunerile de conversie a creditelor din valută în lei, ARB a făcut apel la BNR încă de anul trecut. Am primit sprijinul BNR să se facă un studiu de impact pe acest subiect. Studiul nu e deloc încurajator în ceea ce priveşte efectul asupra sistemului bancar. Rezultatele nu sunt publice, iar noi, ARB, le-am trimis la Parlament. Cred că edificator este răspunsul domnului Cinteză, care spunea că impactul ar fi destul de neplăcut, iar băncile ar putea avea probleme destul de serioase. Problema este deosebit de delicată. Se vorbeşte de exemple ale altor ţări din Comunitatea Europeană, aflate în situaţii oarecum similare. Vreau să spun că nu sunt situaţii similare, totuşi. În Ungaria, de exemplu, nu s-a vorbit de faptul că cel mai afectat este sectorul IMM, nu cel al populaţiei. Conversia nu s-a făcut la un curs istoric, ci la cel din 7 noiembrie 2014. Cert este că, în opinia noastră, reglementarea conversiei indiferent din care valută în lei printr-un act normativ ar crea un dezechilibru, ar putea fi chiar anti-constituţională. De ce numai pentru cei în franci elveţieni? Dacă ne gândim, în 2006, cursul euro ajunsese la 3,9, după aceea a scăzut 3,2, iar acum a ajuns la 4,5. De ce nu am auzit atunci ‘Je suis euro’, şi doar acum ‘Je suis franc’? Bine, Doamne fereşte să auzim şi ‘Je suis euro’!’, a afirmat Gheţea.

Oficialul ARB a făcut referire şi la românii care s-au împrumutat în lei şi care au plătit mai mult la un moment dat, dar şi la faptul că, în opinia sa, autorităţile elveţiene vor lua măsuri pentru a calma situaţia, scrie Agerpres.

‘Se uită că cel care a luat credit în lei a plătit mai mult, iar acum plăteşte mai puţin. Cel cu lei a rămas cu o garsonieră sau cu un apartament cu două camere, iar cel care a împrumutat 240.000 de franci rămâne cu vila pe care nu mai poate să o plătească. Noi considerăm că este ilegală o astfel de abordare (conversia creditelor la un curs istoric – n. r.) şi se creează un hazard moral. Poziţia ARB a fost exprimată zilele trecute şi făcea referire la faptul că băncile care au dat credite în franci elveţieni, împreună cu clienţii, să găsească soluţii de comun acord. Nu trebuie să facem legi pentru asta. Băncile sunt dispuse să negocieze. Probabil că pentru cel cu vilă de 240.000 de euro negocierea va fi altfel. Cei care au credite pe termen lung sunt convins că vor avea ocazia ca, în 20 de ani de acum înainte, să vadă că euro şi francul o să aibă şi o altă evoluţie. Sunt convins că se vor găsi nişte pârghii, măsuri, care să aducă înapoi atât euro, cât şi dolarul. De asemenea, sunt convins că autorităţile elveţiene vor face tot posibilul să calmeze francul. Noi nu ne putem permite să aplicăm altfel conversia creditelor decât ne recomandă Uniunea Europeană printr-o Directivă, respectiv conversia creditelor să se facă din februarie 2016. Nu ar trebui să ne grăbim’, a explicat Radu Graţian Gheţea.

Academia de Studii Economice (ASE) şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB) au parafat, miercuri, un protocol de colaborare în cadrul seminarului ‘Impactul educaţiei financiare în dezvoltarea economică a României’.

Protocolul, semnat de preşedintele ARB, Radu Graţian Gheţea, şi rectorul ASE, Pavel Năstase, prevede o serie de obiective, ce se referă la educaţia studenţilor Academiei, în special cei ai Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, în domeniul financiar-bancar. Practic, ASE va organiza pentru proprii studenţi o serie de conferinţe de specialitate ce vor fi susţinute de către reprezentanţi ai sistemului bancar din România.