Cooperativele agricole au ajuns anul trecut la un rulaj cumulat de peste 4,2 miliarde de lei. Și-au dublat cota de piață în numai doi ani

În cuda accesului dificil la finanțare, menționat de peste jumătate dintre cooperative, dar și accesul la piețe de desfacere și personalul-suport insuficient pregătit în domeniul specific al cooperativelor agricole, numărul producătorilor agricoli care aleg să înfințeze sau să adere la o Cooperativă agricolă este tot mai mare, arată o cercetare realizată de Centrul Român de Politici Europene (CRPE)

În ultimii patru ani, cooperativele agricole și-au dublat cota de piață (în funcție de cifra de afaceri) în ansamblul agriculturii din România, între 2020 și 2022, rulajele generate de acestea crescând de la 2% la 4%, raportat la întreg sectorul agriculturii. De asemenea, între 2017 și 2023 numărul membrilor asociați în cooperative agricole a crescut cu 263%, de la puțin peste 8.700 la aproape 23.000.

Mai exact, în 2022, cifra de afaceri cumulată a celor 1.235 de cooperative care au depus bilanțul financiar a fost de 4,26 miliarde  de lei, aproape de trei ori mai mare față de 2020. Anul trecut existau 2.620 cooperative agricole, în creștere cu 70% față de 2020. Dintre acestea, 2.526 erau în funcțiune. Recordul absolut în ceea ce privește numărul de noi cooperative înființate a fost înregistrat în anul 2021 – 778.

Dacă în 2017 mai puțin de un sfert din cooperative aveau ca membri cel puțin o firmă, în 2023 raportul s-a inversat: 67% din cooperative numără printre membri cel puțin o firmă

Aceste evoluții pozitive – au crescut cifrele de afaceri, numărul de cooperative, cel al membrilor înscriși etc. – se suprapun însă peste un fundal marcat de dificultatea de a dezvolta aceste afaceri.

„Indiferent de numărul de cooperative înființate anual, proporția celor care depun bilanțul financiar la sfârșitul anului fiscal rămâne constantă – puțin peste jumătate din cooperativele aflate în funcțiune demonstrează că sunt active, depunând situațiile financiare”, arată Oana Ganea, manager de proiect CRPE. „La finalul anului 2022, în România mai puțin de 1.300 de cooperative depuseseră bilanțul, deci erau propriu-zis active economic.”

Finanțarea, problema cea mai mare, dar și principalul obiectiv al cooperativelor

Una dintre principalele concluzii ale cercetării privind situația din 2023 a fost nevoia acută de finanțare de care suferă în mod special micii fermieri, inclusiv cei asociați în cooperative. Astfel, principalele motivații invocate pentru înființarea cooperativelor agricole sunt posibilitatea de a accesa fonduri europene (85% dintre respondenți), respectiv comercializarea produselor (84%). Potrivit rezultatelor sondajului, reprezentanții a aproximativ jumătate dintre cooperative au afirmat că acestea au fost înființate pentru a beneficia de scutirile fiscale acordate cooperativelor agricole și pentru a-și eficientiza activitatea.

Foarte puține cooperative agricole beneficiază de acces la finanțare din surse externe. Doar 15% dintre tinerele cooperativele care au răspuns la sondaj au declarat că au accesat fonduri publice (prin PNDR 2014-2020) și doar 6% au obținut fonduri de la bănci sau instituții financiare nebancare (IFN-uri).

Accesul dificil la finanțare, menționat de 54% din respondenți, nu este singura problemă cu care se confruntă cooperativele agricole aflate la început. 43% dintre acestea întâmpină greutăți în a intra pe piața de desfacere, iar 22% au probleme în a găsi personal calificat și/sau pregătit pentru roluri de suport (manager, jurist, agent de vânzări). Alte provocări sunt reprezentate de lipsa de viziune pentru dezvoltare (13%) și accesul dificil la tehnologii moderne (12%).

Tot mai multe cooperative au firme printre asociați

O altă tendință a ultimilor ani se referă la  inversarea raportului dintre cooperativele de grad 1 (doar cu membri persoane fizice) și cele de grad 2 (care au și membri persoane juridice). Astfel, dacă în 2017 peste trei cooperative din patru erau de grad 1, în 2020 ponderea acestora scăzuse la 63%, pentru ca în 2023 raportul să se inverseze – doar 33% cooperative de grad 1, față de 67% de grad 2.

„Creșterea numărului de cooperative agricole de grad 2 indică o aderență mai mare a celor care fac agricultură pentru piață (în mare parte organizați în entități cu personalitate juridică) la forma de organizare cooperatistă”, explică Alexandra Popa, Director Executiv CRPE. „Această evoluție poate fi explicată printr-un cumul de factori, precum schimbările legislative și facilitățile fiscale acordate cooperativelor după 2018, alocările din fonduri europene pentru înființarea acestora, prioritizarea formelor asociative în accesarea finanțărilor din PNDR 2014-2020 și PNS 2023-2027, dar și pandemia și evoluțiile geopolitice din ultimii ani (cum ar fi războiul din Ucraina)”

Iar această tendință, de „profesionalizare” prin asocierea firmelor în cooperative, pare să accelereze. Din cele 778 de cooperative înființate în anul 2021, număr care am amintit deja că a reprezentat un record absolut, în prezent funcționează 772, dintre care 686, aproape 89% din total, sunt de grad 2.

Datele Recensământului General Agricol din 2020 confirmă, de asemenea, tendința de consolidare a exploatațiilor agricole și, astfel, declinul lent al agriculturii de subzistență. În 2020 existau 2,88 milioane de exploatații agricole înregistrate, cu aproape un milion mai puține decât la recensământul din 2010, numărul de exploatații fără personalitate juridică scăzând astfel în cursul unui singur deceniu cu mai mult de 25%.

Tot în perioada 2020 – 2022 a crescut și ponderea numerică a cooperativelor mari, cu cifre de afaceri de peste 500.000 de lei pe an, în paralel cu scăderea ponderii micilor cooperative, ale căror cifre anuale de afaceri nu depășesc 50.000 de lei. Dacă în 2020 cooperativele mari reprezentau 39% din numărul total de cooperative, în 2022 acestea au ajuns să reprezinte, pentru prima oară, mai mult de jumătate (53%). În oglindă, ponderea micilor cooperative a scăzut rapid, de la 36% în 2020 la 23% în 2022, în timp ce cooperativele medii (cu cifre de afaceri între 50.000 și 500.000 de lei) se mențin, ca pondere, între 20% și 25%.

„Considerăm astfel că sunt necesare politici publice care să stimuleze în continuare înființarea de noi cooperative agricole și care să vizeze explicit consolidarea celor existente, din mai multe perspective”, explică Alexandra Popa. „Din punct de vedere financiar, aceste structuri au nevoie de sprijin pentru îmbunătățirea sustenabilității, a capitalizării, pentru gestionarea riscurilor și investiții colective. Din punct de vedere operațional, este nevoie de măsuri de sprijin pentru ca aceste cooperative să se poată extinde pe orizontală (creșterea numărului de membri/membri asociați), precum și pentru îmbunătățirea capacității lor de a deservi comunitățile rurale (de exemplu prin dezvoltarea de food hub-uri și alte forme de lanțuri scurte de desfacere a producției). Sistemul trebuie integrat pe verticală, prin înființarea altor cooperative de grad 3 (asocieri de cooperative). În fine, trebuie avute în vedere diversificarea funcțiilor cooperativelor și dezvoltarea capacității lor de a profesionaliza fermierii din România prin servicii de extensie, consultanță agricolă, facilitarea accesului la cunoaștere și inovare.”

Cercetarea, realizată în cadrul CoopNet 3.0, proiect derulat de un consorțiu de ONG-uri format din Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Cluj (Civitas) și Centrul Comunitar de Mediere și Siguranță (CMSC), cu sprijinul financiar al Romanian-American Foundation, a constat în două componente: un sondaj realizat pe un eșantion de 153 de cooperative tinere (înființate între 2020 și 2023), respectiv un studiu de tip „desk research” ce a folosit informații furnizate de către Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), date valabile la finalul anului 2022. Cele două studii au fost realizate de către CRPE, pentru a permite comparații cu datele dintr-o cercetare anterioară pe aceeași temă, realizată de aceeași organizație în anul 2020.

Proiectul CoopNet 3.0 este o extensie a activității din ultimii 10 ani a unui consorțiu de organizații neguvernamentale format din Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Cluj (Civitas) și Centrul Comunitar de Mediere și Siguranță (CMSC), proiect susținut financiar de Romanian-American Foundation. Viziunea acestui consorțiu este crearea unui ecosistem de cooperative care să susțină asocierea între fermieri și un sector agroalimentar consolidat, pentru a contribui la dezvoltarea rurală.

Centrul Român de Politici Europene (CRPE) este unul dintre principalele think-tank-uri românești specializate în afaceri europene. Din 2009, Centrul realizează cercetări în domeniul politicilor publice europene și naționale, implementează campanii de advocacy, dezbateri publice, programe de formare și campanii de implicare civică a cetățenilor în domenii precum democrație și buna guvernare, agricultură și dezvoltare rurală, educație, implicarea tinerilor, relațiile externe – în special Republica Moldova și Parteneriatul Estic, precum și cetățenia activă.