COP29: Banii publici ai ţărilor bogate „în centrul” unui acord global aşteptat, îndeamnă ONU
COP din acest an (11-22 noiembrie) urmează să se încheie cu un nou obiectiv de finanţare în ţările în curs de dezvoltare („New Collective Quantified Goal” – NCQG), scrie Agerpres.
„Nu este treaba mea să anticipez forma pe care o va lua acest nou obiectiv. Dar este clar că finanţarea publică trebuie să se afle în centrul acestui dispozitiv”, a declarat secretarul executiv al Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC) într-un discurs.
„O parte cât mai mare din această finanţare ar trebui să fie acordată sub formă de granturi sau împrumuturi în condiţii avantajoase şi ar trebui să fie mai accesibilă celor care au cea mai mare nevoie de ea”, a insistat el.
Noul obiectiv îl va înlocui pe cel stabilit în 2009, care prevedea ca ţările bogate să furnizeze 100 de miliarde de dolari pe an ţărilor în curs de dezvoltare, cifră care a fost atinsă abia în 2022.
Poziţiile ţărilor participante la COP29 sunt încă foarte diferite în ceea ce priveşte dimensiunea noului pachet financiar, ceea ce ar trebui să fie inclus în acesta şi cine ar trebui să contribuie la completarea sa.
Ţările dezvoltate insistă asupra faptului că resursele lor bugetare sunt limitate şi că finanţarea publică va reprezenta doar un „strat” din total, care va trebui să includă, de asemenea, o finanţare privată. Aceste ţări doresc totodată să extindă baza de contribuabili pentru a include ţările care au în prezent mijloacele de a plăti, de la China la Coreea de Sud.
„Problema esenţială de a şti cine plăteşte şi cât de mult poate fi rezolvată la Baku, dar nu vom merge acolo pentru a renegocia Acordul de la Paris”, a mai subliniat Simon Stiell.
El a făcut referire la acordul istoric din 2015, care a îndemnat ţările dezvoltate „să continue să preia conducerea în mobilizarea finanţării pentru combaterea schimbărilor climatice dintr-o gamă largă de surse”. De asemenea, acordul prevede stabilirea unui nou obiectiv „înainte de 2025”.
În cele din urmă, Simon Stiell a trimis un mesaj către Banca Mondială şi FMI, care îşi vor ţine în curând reuniunile anuale, sperând să primească „noi semnale” că ţările în curs de dezvoltare vor avea fonduri „pentru acţiuni climatice şi investiţii, nu pentru datorii devastatoare şi costuri de capital astronomice”.