Negociatorul Uniunii Europene la COP29, Wopke Hoekstra, a declarat joi că proiectul de acord publicat în noaptea de miercuri spre joi este „inacceptabil” în forma sa actuală.
„Nu voi îndulci lucrurile”, a spus comisarul european pentru climă într-o conferinţă de presă, pentru că „este clar inacceptabil în starea actuală a lucrurilor”.
UE consideră mai ales că, în acest stadiu, proiectul de acord final, care conţine mai multe texte, inclusiv unul despre finanţarea climatică, nu este suficient de ambiţios în privinţa reducerii gazelor cu efect de seră, din cauza opoziţiei exprimate de ţările producătoare de petrol.
„Îmi pare rău, dar părţile şi preşedinţia azeră a conferinţei mai au mult de lucru”, a adăugat Wopke Hoekstra în faţa jurnaliştilor. „Sunt sigur că nu există nicio ţară ambiţioasă care să creadă că acest text este suficient”, a adăugat el.
Statele Unite, „profund îngrijorate” de cel mai recent proiect de acord (emisarul american pentru climă)
Emisarul american la conferinţa ONU privind schimbările climatice de la Baku s-a alăturat joi opiniei exprimate de Uniunea Europeană pentru a respinge proiectul de acord publicat cu câteva ore mai devreme de preşedinţia azeră a summitului şi care nu satisface pe niciuna dintre părţi.
„Sincer, suntem profund îngrijoraţi de dezechilibrul flagrant al textului în acest stadiu”, a declarat John Podesta, care reprezintă administraţia preşedintelui Joe Biden la COP29.
China a respins la rândul ei proiectul de acord prezentat joi de preşedinţia azeră la COP29, cu o zi înainte de închiderea oficială a Conferinţei ONU privind schimbările climatice de la Baku.
„Textul actual conţine multe elemente care nu sunt satisfăcătoare, nici acceptabile de către China”, a declarat reprezentantul chinez, Xia Yingxian, în timpul unei sesiuni în şedinţă plenară, potrivit comentariilor traduse de un interpret.
El şi-a reiterat refuzul faţă de orice text care ar obliga China să contribuie la ajutorul financiar internaţional pentru ţările în curs de dezvoltare, în contextul în care UE şi alte ţări bogate ar dori să includă oficial banii deja oferiţi de China în suma totală.
Xia Yingxian a îndemnat „toate părţile să se întâlnească la jumătatea drumului”, ilustrând voinţa Beijingului de a fi o putere de echilibru între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare.
Deşi China este membră în grupul uriaş al ţărilor în curs de dezvoltare G77+China, care a cerut puţin mai devreme în aceeaşi sală o finanţare climatică de cel puţin 500 de miliarde de dolari pe an din partea ţărilor bogate, delegatul chinez nu a reluat această cifră în declaraţiile sale.
El a sugerat doar că contribuţia obligatorie a ţărilor dezvoltate „să depăşească cu mult 100 de miliarde pe an”.
Arabia Saudită şi grupul ţărilor arabe vor refuza să semneze orice text care vizează „energiile fosile”, au declarat reprezentanţii acestor state joi la COP29 de la Baku.
„Grupul arab nu va accepta niciun text care vizează sectoare specifice, inclusiv combustibilii fosili”, a spus Albara Tawfiq, responsabilul saudit care reprezintă Grupul arab la COP29, ca răspuns la cererile europene pentru un obiectiv mai ambiţios în această privinţă.
Ţările bogate şi cele în curs de dezvoltare au intrat joi în faza finală a negocierilor privind cifrele ajutorului financiar la COP29, iar pretenţiile încep să scadă, odată cu o cerere mai specifică din partea imensului grup de ţări G77+China.
Reprezentantul acestei alianţe de 134 de ţări din Sudul global a cerut de la UE, Japonia şi Statele Unite „o finanţare de cel puţin 500 de miliarde de dolari pe an pentru climă până în 2030”.
„Nu trebuie să părăsim Baku fără o cifră clară”, a declarat ugandeza Adonia Ayebare, vorbind în sala plenară principală a Conferinţei Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP29) de la Baku, în cadrul unei adunări denumite „kurultai” conform obiceiului azer.
Aceste cifre nu apar în proiectul de text publicat joi dimineaţă de preşedinţia azeră a summitului, care nu a mulţumit pe nimeni.
Cu toate acestea, ministrul irlandez Eamon Ryan a declarat pentru AFP că „lucrurile avansează, este clar că acest text nu este final. Cel final va fi radical diferit, există loc pentru un acord”.
UE se află în centrul jocului la COP29, în calitate de cel mai mare contribuitor mondial la finanţarea combaterii schimbărilor climatice şi datorită liniilor de comunicare pe care le menţine atât cu China, cât şi cu ţările vulnerabile.
Preşedinţia azeră a publicat la primele ore ale dimineţii un text provizoriu de 10 pagini, care pune în balanţă două opţiuni diametral opuse privind structura noului obiectiv de ajutor financiar pe care conferinţa ar trebui să îl stabilească.
După ani de negocieri, textul prezintă acum doar „X-uri” în loc de sume, chiar dacă acestea sunt exprimate în „trilioane”.
Următoarea versiune urmează să fie publicată „joi seară”. Aceasta „va fi mai scurtă şi va conţine cifre bazate pe viziunea noastră privind posibilele puncte de înţelegere pentru un consens”, a transmis preşedinţia azeră.
Versiunea actuală „este o caricatură a poziţiilor ţărilor dezvoltate şi în curs de dezvoltare”, deplânge Joe Thwaites de la ONG-ul NRDC. „Preşedinţia trebuie să propună o a treia opţiune pentru a le reconcilia”, a adăugat el.
Această a treia opţiune secretă a fost pusă pe masă de australianul Chris Bowen şi de egipteanca Yasmine Fouad, cei doi miniştri însărcinaţi cu reconcilierea poziţiilor Nordului şi Sudului global, dar nu a fost încă dezvăluită ţărilor participante, iar preşedinţia azeră o păstrează ca pe un as ascuns în mânecă, au confirmat pentru AFP trei surse din anturajul apropiat al echipelor de negociere.
Dar la COP, nimeni nu îşi dezvăluie adevăratele linii roşii până în ultima zi, teoretic ziua de vineri – chiar dacă negociatorii se pregătesc pentru o zi suplimentară de discuţii.
Cu riscul de a supăra ţările cele mai ameninţate de schimbările climatice. „Vremea jocurilor politice a trecut”, a pledat reprezentantul grupului statelor insulare mici (Aosis), samoanul Cedric Schuster.
Prima opţiune a textului publicat joi reflectă cererile ţărilor în curs de dezvoltare, solicitând ca „X” trilioane de dolari pe an să fie furnizate din bani publici de către ţările bogate obligate să contribuie în temeiul textelor ONU – în principal Uniunea Europeană, Statele Unite şi Japonia – şi din fonduri private asociate, „în perioada 2025-2035”.
Această sumă este mult mai mare decât cele 100 de miliarde pe care ţările bogate s-au angajat să le furnizeze în perioada 2020-2025 pentru a le ajuta să se adapteze la schimbările climatice şi să investească în energii cu emisii reduse de carbon. Aceasta este o opţiune nerealistă pentru ţările bogate, mai ales într-o perioadă de reduceri bugetare.
Mai ales că această opţiune nu prevede nicio extindere a listei de contribuabili pentru a include ţări precum China, Singapore şi Qatar.
A doua opţiune sintetizează punctul de vedere al ţărilor bogate: obiectivul financiar ar fi „o creştere a finanţării globale pentru acţiuni climatice” de „X” trilioane de dolari pe an „până în 2035”, fără a preciza partea ţărilor dezvoltate.
COP29 ar trebui să stabilească acest nou obiectiv de ajutor până în 2030 sau chiar 2035.