Coreea de Nord avansează în dezvoltarea unor rachete intercontinentale, afirmă un centru american
Rachetele expuse de către Coreea de Nord în cursul unor recente parade militare, prezentate de experţi străini ca ale sale, ar fi de fapt „mai puţin” false decât se aprecia, potrivit Institutului americano-coreean din cadrul Universităţii John Hopkins.
Racheta nord-coreeană KN-08 de tip ICBM, cu o rază de acţiune teoretică de 5.500 până la 11.000 de kilometri, a fost expusă în 2012 şi în iulie. Un cunoscut inginer aerospaţial a calificat-o drept o „mare farsă”.
Însă într-o analiză publicată pe site-ul 38 North, institutul se arată mai puţin categoric.
„Aproape toate configuraţiile examinate ar fi capabile să trimită o încărcătură nucleară uşoară, de primă generaţie, cel puţin până la Seattle”, pe coasta americană la Pacific, scriu expertul în neproliferare Jeffrey Lewis şi inginerul John Schilling.
În alt articol, publicat în revista Science and Global Security, John Schilling subliniază totuşi că racheta de tip KN-08 se află în faza de dezvoltare.
„Lipsa unor teste de zbor face ca dezvoltarea operaţională (a rechetei) să mai dureze luni sau ani”, în opinia sa.
Institutul a confirmat la sfârşitul lui octombrie efectuarea unor lucrări importante la poligonul de la Sohae, de unde a fost lansată o rachetă cu rază lungă de acţiune în decembrie – considerată o rachetă balistică de către occidentali -, poate pentru a găzdui rachete de o capacitate mai mare.
Un tir de testare a rachetei de tip KN-08 de la această instalaţie poate avea loc „în orice moment”, a avertizat John Schilling.
Coreea de Nord a procedat la trei teste nucleare şi a precizat, cu ultima ocazie, în februarie, că a utilizat „un dispozitiv miniaturizat şi mai uşor”, susceptibil să fie fixat pe ogiva unei rachete cu rază lungă de acţiune.
Însă majoritatea experţilor sunt de acord asupra faptului că nord-coreenii nu dispun de o capacitate intercontinentală fiabilă şi că nu stăpânesc nici miniaturizarea bombei atomice.
Coreea de Nord a dovedit prin tirul din decembrie 2012 că poate trimite o rachetă cu rază lungă de acţiune în spaţiu, dar fără să posede tehnologia prin care racheta reintră în atmosferă şi atinge o ţintă.