Corina Creţu, comisar desemnat pentru politică regională, va fi audiată în Comisia REGI din PE

În aceeaşi zi cu Corina Creţu vor fi audiaţi în comisiile competente şi Marianne Thyssen (ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitate profesională), Tibor Navracsics (educaţie, cultură, tineret şi cetăţenie), Miguel Arias Canete (acţiuni în domeniul climei şi energiei), Jonathan Hill (stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital) şi Vera Jourova (justiţie, protecţia consumatorilor şi egalitatea de gen), scrie Agerpres.

Miza portofoliului de politici regionale obţinut de România

Comisiile de specialitate ale Parlamentului European au început de luni audierea comisarilor desemnaţi pentru următorii cinci ani. În prima zi au fost supuşi tirului întrebărilor eurodeputaţilor suedeza Cecilia Malmstrom (comerţ), maltezul Karmenu Vella (mediu, afaceri maritime şi pescuit), croatul Neven Mimica (cooperare internaţională şi dezvoltare) şi germanul Gunther Oettinger (economia şi societatea digitală).

Marţi a venit rândul lui Vytenis Andriukaitis (sănătate şi siguranţă alimentară), Carlos Moedas (cercetare, ştiinţă şi inovare), Dimitris Avramopoulos (migraţia şi afacerile interne), Johannes Hahn (politica europeană de vecinătate şi negocierile pentru extindere), Maros Sefcovic (sectorul transporturilor şi sectorul spaţial) şi Christos Stylianides (ajutor umanitar şi management de criză).

Politica regională a UE este o politică de investiţii care susţine competitivitatea şi creşterea economică, gestionarea problemei schimbărilor climatice și a dependenței energetice, reducerea sărăciei și a excluziunii sociale, crearea de locuri de muncă, prin corectarea dezechilibrelor existente între regiunile UE. Cadrul actual al politicii de coeziune acoperă anii 2014-2020.

Care sunt cele mai grave probleme ale României care pot fi ameliorate cu banii alocaţi prin fondurile politicii regionale şi de coeziune a UE

Cele mai presante provocări ale României sunt legate de participarea redusă pe piața forței de muncă, infrastructura subdezvoltată în domeniul IT&C, al transporturilor şi mediului, sistemul precar de cercetare și inovare, competitivitatea scăzută a IMM-urilor, utilizarea ineficientă a resurselor, la care se adaugă ineficienţa administrației publice, se arată în Poziția serviciilor Comisiei Europene, cu privire la dezvoltarea unui Acord de parteneriat și a unor programe în România, în perioada 2014-2020. 

Cum pot fi atraşi aceşti bani?

Statele şi regiunile UE pot beneficia, în principal, de banii alocaţi politicii regionale şi de coeziune prin următoarele fonduri:

Fondul european de dezvoltare regională (FEDR);
Fondul social european (FSE);
Fondul de coeziune (FC);

Investițiile din Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) se vor concentra pe patru domenii prioritare: inovare și cercetare, agenda digitală, sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) și o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, în funcție de tipul de regiune (mai puțin dezvoltate: 50 %, de tranziție: 60 % și mai dezvoltate: 80 %).
Circa 100 de miliarde euro vor fi dedicate acestor sectoare, dintre care cel puțin 23 de miliarde euro pentru sprijinirea unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon (pentru eficiență energetică și pentru energie din surse regenerabile).
Circa 66 de miliarde euro vor fi direcționate cu prioritate înspre proiecte pentru legături transeuropene în domeniul transporturilor și respectiv de infrastructuri de mediu de bază, prin Fondul de coeziune.
Prin Fondul social european (FSE), politica de coeziune va contribui în mod semnificativ la realizarea priorităților UE în domeniul educației, de exemplu prin formare și învățarea pe tot parcursul vieții, prin educație și prin incluziune socială (cel puțin 20 % din finanțarea prin FSE din fiecare stat membru va trebui utilizată pentru sprijinirea acestui obiectiv).
Proiectul „Locuri de muncă pentru tineri”, legat de FSE și care are o valoare de cel puțin 6 miliarde de euro, va oferi soluţii concrete pentru scăderea şomajului în rândul tinerilor.

Deschide la dimensiune maximă aici

Politica de coeziune impune regiunilor şi statele membre să investească banii europeni în următoarele domenii-cheie pentru creştere economică şi crearea de locuri de muncă:

• cercetare şi dezvoltare,  inovare;
• îmbunătăţirea accesului la informaţii şi a calităţii acestora, precum şi la tehnologiile comunicaţiilor;
• schimbările climatice şi trecerea la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon; 
• sprijinul acordat IMM-urilor; 
• infrastructurile de telecomunicaţii, energie şi transport; 
• consolidarea capacităţii instituţionale şi o administraţie publică eficientă;
• infrastructurile de sănătate, educaţie şi sociale;
• dezvoltarea urbană durabilă.

Prioritate: consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării. Iată în ce vor fi direcţionaţi banii atraşi în acest scop:

Politica de coeziune 2014-2020 va investi în infrastructură, echipamente, linii-pilot şi tehnologii avansate de producţie, destinate cercetării aplicate şi activităţilor de inovare, inclusiv tehnologii care generează capacităţi suplimentare de inovare într-o serie de alte sectoare.
Politica de coeziune 2014-2020 va facilita cooperarea, activităţile de creare de reţele şi parteneriate în rândul diverşilor actori din sectorul inovării care activează în acelaşi domeniu – universităţi, centre tehnologice şi de cercetare, IMM-uri şi mari întreprinderi – pentru crearea de sinergii şi transferuri de tehnologie.
Politica de coeziune 2014-2020 va pune accentul pe formarea cercetătorilor, dezvoltarea de cursuri postuniversitare şi de competenţe antreprenoriale.
Anterior alocării resurselor din Fondul european de dezvoltare regională către sectorul cercetării şi inovării, statele membre şi regiunile vor trebui să elaboreze strategii de specializare inteligentă.

Prioritatea Politicii de coeziune 2014-2020: investiţii în IT&C. Iată unde pot fi atraşi banii alocaţi statelor membre:

• Investiţii în infrastructura IT&C în toate regiunile, în special în zonele izolate şi în cele rurale, precum şi în regiunile UE mai puţin dezvoltate.
• Sporirea accesului la internet în bandă largă de mare viteză (în special în reţele de generaţie următoare), pentru creşterea productivităţii întreprinderilor şi asigurării posibilităţii de a lucra la domiciliu sau de a beneficia de soluţii e-sănătate pentru persoanele din regiunile izolate.
• Investiţii în dezvoltarea şi modernizarea instrumentelor IT&C, precum e-infrastructuri pentru cercetare şi inovare, cloud computing, securitatea informaţiilor şi siguranţa pe internet.
• Continuarea trecerii la utilizări inovatoare a IT&C de către întreprinderi, cetăţeni şi administraţiile publice, precum prestarea pe cale electronică a serviciilor de sănătate (e-sănătate), a procedurilor din sectorul public (e-guvernare), IMM-uri (e-învăţare, e-întreprindere), coordonarea utilizării eficiente a resurselor în zonele urbane (oraşe inteligente) şi conservarea patrimoniului cultural prin digitalizare.
• Consolidarea alfabetizării digitale, e-învăţării, e-incluziunii, e-competenţelor, precum şi a e-competenţelor antreprenoriale conexe.
O cotă importantă din sprijinul pentru IMM-uri asigurat din FEDR va fi alocată întreprinderilor nou-înfiinţate şi modelelor antreprenoriale noi din sectorul IT&C.

Prioritate: Politica de coeziune va sprijini IMM-urile cu 140 miliarde euro, pentru perioada 2014-2020.

Politica de coeziune 2014-2020 va susţine trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, cu cel puţin 23 miliarde euro, prin:

• Investirea în producţia şi distribuţia energiei din surse regenerabile.
• Finanţarea proiectelor destinate creşterii eficienţei energetice şi gestionării inteligente a energiei în infrastructurile publice, inclusiv clădiri publice, în sectorul locuinţelor şi în producţia industrială.
• Investirea în reţele inteligente de distribuţie a energiei electrice pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice.

Citeşte aici mai multe despre politica regională a UE pentru 2014-2020. 

Vezi lista comisarilor europeni

Audierea tuturor comisarilor se va încheia la 7 octombrie, fiecare şedinţă urmând să dureze aproximativ trei ore.

Membrii PE pot respinge un comisar sau pot cere schimbarea portofoliului, lucru pe care l-au făcut atât în 2004, cât şi în 2009. Potrivit site-ului EUbusiness, eurodeputaţii ar putea respinge şi de această dată cel puţin unul dintre comisari.

Francezul Pierre Moscovici, desemnat pentru portofoliul afacerilor economice şi financiare, britanicul Jonathan Hill, desemnat comisar pentru servicii financiare şi pieţele de capital, şi spaniolul Miguel Arias Canete, desemnat comisar pentru acţiune climatică şi energie, vor fi, cel mai probabil, în centrul atenţiei, notează sursa citată.

La 22 octombrie, Parlamentul European urmează să se exprime prin vot în plen asupra întregii componenţe a Comisiei care va fi condusă de luxemburghezul Jean-Claude Juncker.