Corlăţean despre aderarea la Schengen: România şi-a îndeplinit integral angajamentele

Ministrul Corlăţean a declarat, marţi, în prima sa conferinţă de presă, că în urma discuţiilor purtate cu înalţi oficiali europeni, „România are îndreptăţite speranţe să beneficieze, în sfârşit, de o decizie pozitivă privind aderarea la Spaţiul Schengen”.

„Concluzia a fost că, în aşteptarea inclusiv a unui raport bun pe justiţie în luna iulie care să elimine din pretextele pe care le-au invocat unele state membre, prezumţia este pozitivă şi faptul că în septembrie avem îndreptăţite speranţe să beneficiem, în sfârşit, cu întârziere de o decizie pozitivă privind aderarea României la Spaţiul Schengen”, a afirmat Corlăţean, adăugând că este o poziţie europeană tot mai consolidată.

Demnitarul a susţinut că acesta este un mesaj la adresa autorităţilor competente din Olanda, autorităţi pe care fiecare parte, la nivel guvernamental sau parlamentar din structurile de putere din România, le-au întâlnit şi continuă să le întâlnească în această perioadă.

Corlăţean a susţinut că, în pofida contextului electoral intern, speră ca Olanda să se alăture „practic unanimităţii europene din acest punct de vedere”, propunerea comună franco-germană reprezentând baza pentru o astfel de decizie.

Corlăţean a subliniat faptul că Mecanismul privind aderarea României la spaţiul Schengen nu este legat de MCV, dar că într-o formă sau alta are relevanţă ceea ce se face în domeniul justiţiei, întructâ poate consolida încrederea unor state membre cu privire la modul în care statul român îşi poate asuma responsabilităţile ca stat membru al Schengen

„Aici poziţia României şi a Comisiei Europene este una comună, respectiv România şi-a îndeplinit integral angajamentele, responsabilităţile, de a răspunde criteriilor, exigenţelor pentru aderarea la spaţiul Schengen. Este o poziţie extrem de clară a CE şi am exprimat aprecierea pentru această poziţie clară de principiu şi pentru modul în care s-a cooperat cu CE pentru atingerea acestui obiectiv şi faptul, tot poziţiecomună, că interferenţe de natură politică care pot avea şi explicaţii de natură internă în unele state membre, nu sunt acceptabile şi nu pot fi înţelese din perspectiva mecanismului care spune foarte clar că România îndeplineşte criteriile la Spaţiul Schengen”, a conchis Titus Corlăţean, numit ministru al Justiţiei în 7 mai.

În 30 martie, fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, afirma că este momentul ca la nivel european să die depăşite falsele probleme, cum ar fi aşa-zisa vulnerabilizare a Spaţiului Schengen prin accesul României, cu atât mai mult cu cât sunt create indirect de mişcări politice cu vederi extremiste.

„Este momentul ca la nivel european să depăşim falsele probleme, cum ar fi aşa zisa vulnerabilizare a Spaţiului Schengen prin accesul României, cu atât mai mult cu cât sunt create indirect de către o dinamică politică internă, în terţe state, de mişcări politice cu vederi extremiste, şi să ne ocupăm de marile provocări ale Europei, cum sunt disciplina fiscal-bugetară, reluarea creşterii, sporirea coeziunii, creşterea competitivităţii, menţinerea în leadership-ul globalizării. Consiliul Afacerilor Interne din septembrie 2012 ar trebui să ia o decizie favorabilă accesului României în Spaţiul Schengen”, declara ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, la finalul unei reuniuni cu delegaţia Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Olandeză, la cererea preşedintelui acesteia, Peter de Ruiter.

Predoiu arăta că, în plan politic, trebuie impuse valorile integrării europene în faţa orientărilor extremist-naţionaliste, respectiv principiul solidarităţii în decizii.

„Nu putem abdica de la consolidarea pieţei unice, a spaţiului de libertate, securitate şi Justiţie invocând pretexte false care ţin de emigraţie şi securizarea frontierelor. Dacă mai sunt lucruri de făcut în această zonă a securizării frontierelor, să o facem. România a sprijinit corect reforma Spaţiului Schengen prin consolidarea securităţii. Am investit în această securitate, pentru că este şi securitatea cetăţenilor noştri. Consiliul miniştrilor de Justiţie şi Afaceri de Interne de la Tampere, din 2006, a apreciat că securitatea frontierelor în România este printre cele mai bune din lume. Între timp, lucrurile s-au îmbunătăţit. Problemele europene de securizare a frontierelor europene se află în altă zonă geografică decât cea a României. Frontiera noastră este sigură, iar politicile şi instituţiile interne de combatere a corupţiei sunt printre cele mai exigente şi eficiente la nivel european”, mai spunea Cătălin Predoiu.