Corlăţean: Informal, semnalele sunt în regulă privind aderarea României la Schengen

Totodată, ministrul de Externe spune că perspectivele pentru România în ceea ce priveşte aderarea în două trepte la spaţiul Schengen sunt pozitive.

Înregistrarea video a interviului poate fi accesată pe noua pagină de internet a AGERPRES.

AGERPRES: Domnule ministru, ce aşteptări aveţi pentru Republica Moldova?
Titus Corlăţean: În ceea ce priveşte Republica Moldova aşteptările noastre sunt pozitive, în ciuda acestui context mai complicat cu măsuri economice restrictive – şi urmează să vedem şi ultimele informaţii pe care colegii din guvernul moldovean ni le transmit -, măsuri care pot genera consecinţe economice negative, neplăcute pentru Republica Moldova. Şi, cel puţin din datele pe care le avem, profund nejustificate. În situaţia în care la nivel european deja se face evaluarea, căci vorbim de măsuri fundamentate politic şi de presiune din partea Federaţiei Ruse spre o serie de membri ai Parteneriatului Estic al UE, lucrurile astea nu pot fi acceptate. Pe de altă parte, noi ne-am mişcat rapid şi aici am vorbit de necesara solidaritate pe care România, dar şi celelalte state membre ale UE trebuie să o demonstreze faţă de partenerele noastre din spaţiul estic care au fost serioase, au produs reforme, au rămas angajate în procesul european, doresc să semneze sau să parafeze acordurile de asociere, de liber schimb la summitul de la Vilnius al Uniunii Europene cu Parteneriatul Estic. Este momentul ca noi să demonstrăm şi solidaritate, dar şi măsuri concrete de sprijin.

AGERPRES: Care ar fi aceste măsuri, cum s-ar traduce această solidaritate în măsuri concrete?
Titus Corlăţean: În baza a ceea ce ne spun colegii din Guvernul Republicii Moldova în mod concret, fie că vorbim de creşterea cotelor de export, respectiv import în cazul României, pentru anumite produse: vin, de exemplu, fructe, legume, care sunt şi ele afectate, se pare, la exportul moldovenesc în Federaţia Rusă. Vorbim de produse perisabile, deci vorbim de potenţiale pierderi foarte serioase pentru bugetul Republicii Moldova. Sunt discuţii şi, în special, la nivelul Ministerului Agriculturii, ministrul Agriculturii personal ştiu că este extrem de interesat şi angajat în a găsi soluţii. Apelul pe care l-am făcut şi îl reiterez către companiile româneşti, către retaileri, dar şi către populaţia Romaniei de a demonstra solidaritate cumpărând şi produse din Republica Moldova în această perioadă. Acest lucru ştiu că e deja subiect de analiză şi preocupare şi de reacţie şi din partea altor state ale Uniunii Europene.

Am discutat cu colegi miniştri europeni în ultimele zile şi există aceeaşi reacţie. La acest lucru adăugaţi şi discuţiile pe care şi eu, personal, le-am lansat încă din 6 septembrie la reuniunea informală a miniştrilor Afacerilor Externe din UE la Vilnius. Am avertizat la acel moment că, din datele pe care le avem, există riscul unui embargou pentru produse din Republica Moldova şi am solicitat Comisiei Europene (doi comisari erau prezenţi) să pună pe picioare rapid un mecanism de asistenţă, de sprijin şi de compensare financiară pentru pierderile suferite, atenţie, de un partener al UE, nu vorbim de orice fel de stat – într-o astfel de situaţie, deschiderea pieţei, poate compensaţii financiare şi alte formule de sprijin. A fost o receptare pozitivă a mesajului transmis, ştiu că acest lucru se discută în Comisia Europeană şi mecanisme pot fi identificate. Atât la nivel european, cât şi din partea statelor membre, în primul rând România, eu cred că vor exista un sprijin concret şi solidaritate în momente dificile. Şi, poate, nu doar pentru Republica Moldova.

AGERPRES: Care este poziţia României faţă de acea uniune eurasiatică pe care şi-o doreşte Vladimir Putin?
Titus Corlăţean: Putem să înţelegem că în alte spaţii geografice există state având alte interese şi dorind să creeze astfel de formule de cooperare, inclusiv formule de uniuni vamale. În acelaşi timp, nu dorim – şi o spun foarte clar – să intrăm într-o logică sau să ne fie indusă o logică înspre Europa, o logică a unei competiţii care să genereze noi linii de separare şi de tensiune în Eurasia, Europa şi Asia. Am mai trăit pe continentul european astfel de chestiuni, nu dorim linii de separaţie, ci dorim cooperare.

Din acest punct de vedere, mai trebuie subliniat un principiu extrem de important: alegerea liberă, suverană, pe care statele o iau cu privire la orientare, la procese de integrare într-o formulă sau alta, integrare politică şi economică. Trebuie respectată această alegere de toţi actorii internaţionali, astfel încât, şi asta a fost poziţia noastră comună a miniştrilor de Externe din UE, exprimată de Înaltul Reprezentant Catherine Ashton la Vilnius, orice formă de presiune pentru a schimba alegerea liberă este inacceptabilă.

AGERPRES: Care sunt criteriile după care s-a construit poziţia României faţă de situaţia din Siria?
Titus Corlăţean: Sunt criteriile care stau la fundamentul societăţii internaţionale, care are ca reper fundamental dreptul internaţional. Aici vorbim de norme internaţionale, de dreptul internaţional umanitar, de protecţia populaţiei civile nevinovate care se găseşte într-o situaţie de conflict armat, vorbim de interdicţia absolută de utilizare a armelor chimice şi de faptul că nu trebuie să existe impunitate dacă cineva foloseşte astfel de arme chimice şi vorbim de necesitatea de a găsi o soluţie politico-diplomatică, cu un regim de tranziţie şi alegeri libere care să confirme şi integritatea teritoriului sirian, stabilitatea, dar şi formule cu adevărat democratice şi inclusive.

V-am spus deja foarte multe lucruri într-o singură frază, însă atunci când am stabilit la nivel internaţional după 1945, şi în diferite alte momente, prin adoptarea unor tratate sau prin practica, cutuma de drept internaţional umanitar, că interzicem utilizarea armelor chimice, acest lucru trebuie respectat de către toţi şi, cine nu respectă această normă, Carta ONU spune foarte clar ce se întâmplă. Problema este că pentru acţiuni de ordin politic, organul abilitat în primul rând să reacţioneze şi să propună măsuri împotriva celui care foloseşte arme chimice, mă refer la Consiliul de Securitate, a fost blocat în ultima perioadă de timp. Acum tot acest efort politico-diplomatic de a izola, de a extrage şi de a controla, monitoriza şi distruge armele chimice utilizate în Siria este o formulă care trebuie explorată şi sperăm că ea va da rezultate.

AGERPRES: În ce măsură, în acest context, ar fi utilă o poziţie comună a Uniunii Europene sau poate state individual ar trebui să-şi facă simţită diplomatic o poziţie în această dezbatere?
Titus Corlăţean: S-a vorbit foarte mult după Summitul G20 de la Sankt Petersburg de faptul că acolo nu s-a reuşit identificarea unei poziţii comune la nivelul marilor jucători politici şi economici la nivel mondial şi de faptul că a existat o declaraţie din partea a 11 state, în primul SUA, care au afirmat principiile pe care şi eu le-am menţionat. S-a vorbit mai puţin însă, şi este cazul să o mai spun şi eu astăzi, faptul că la nivelul UE noi am adoptat o poziţie comună, în 7 septembrie, Înaltul Reprezentant al UE, Catherine Ashton, a prezentat această poziţie comună a miniştrilor europeni, rezultată, este adevărat, după o întâlnire cu secretarul de stat american John Kerry, care practic se suprapune cu poziţia exprimată de G11.

Despre …. Faptul că europenii au avut capacitatea politică, dorinţa şi forţa să spună foarte clar că nu este acceptabilă folosirea armelor chimice, că este nevoie de o reacţie, nu există impunitate şi e nevoie de o soluţie politică, până la urmă, în ansamblul problemei siriene, este un lucru care a fost mai puţin semnalat. România, vă pot spune acum, a participat la această reuniune, a avut o contribuţie extrem de substanţială la generarea formulei de poziţie comună a UE şi este un lucru extrem de important că, dincolo de nuanţele apărute în poziţia ulterioară a unor ţări europene, am avut această capacitate de a exprima o poziţie unitară foarte clară, foarte fermă, la nivel internaţional. Era important pentru UE în dorinţa ca Uniunea să devină cu adevărat un jucător cu greutate la nivel global.

AGERPRES: Dacă nu s-ar fi precipitat evenimentele la nivel internaţional, România ar fi fost în 19-20 septembrie în atenţia Consiliului JAI. Aderarea la spaţiul Schengen este acum pe agenda provizorie a Consiliului JAI din decembrie. În ce măsură ajută România această amânare?
Titus Corlăţean: România practic pe evaluarea Comisiei Europene îndeplineşte criteriile de aderare deja cam de vreo trei ani. Deci s-ar fi putut în 2010, s-ar fi putut la începutul lui 2011, la finalul lui 2011, la începutul lui 2012 şi nu s-a întâmplat. De ce? Din raţiuni politice, multe dintre ele ţinând de interesele unor grupuri politice în plan intern într-o serie de state membre. Ceea ce am reuşit în martie anul acesta, după o discuţie în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, a fost să introducem pe agenda următoarei reuniuni a Consiliului JAI din decembrie anul acesta un punct legat de aderarea la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei.

Preşedinţia lituaniană a UE a introdus sub forma unui proiect de decizie, subliniez, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen şi, bineînţeles, nu doar că aşteptăm cu interes, dar facem măsurile fireşti pe canalele diplomatice, pe lângă ceea ce colegii din Ministerul de Interne fac, pentru că, pe fond, acolo este instituţia responsabilă, dar noi facem demersurile fireşti pe lângă statele membre ale Uniunii Europene pentru adoptarea unei decizii, probabil în doi paşi, în două trepte, până la urmă o decizie firească, legitimă, normală, pentru că România şi-a făcut treaba, a îndeplinit criteriile tehnice obiective din tratate, din acquis-ul Schengen, a investit foarte mulţi bani. Acest lucru este recunoscut practic de toate statele membre. Având în vedere climatul şi de stabilitate politică, dincolo de retorica politică internă care mai apare şi a apărut şi în aceste zile, ar trebui în mod firesc să ne îndreptăm spre o decizie pozitivă în doi paşi.

AGERPRES: Aveţi semnale în momentul de faţă că ar putea exista obstacole în anumite state? Încă mai sunt ţări ale UE care ar mai avea probleme de ridicat?
Titus Corlăţean: Nu am înregistrat în ultima perioadă de timp aşa cum înregistrasem anul trecut semnale de rezervă sau negative. Aş spune că informal semnalele sunt în regulă, dar fie că ne place sau nu există nişte momente politice şi electorale importante în câteva state membre ale UE cu greutate, unele chiar în septembrie, după care vom putea discuta cu noile guverne ultimele detalii.

AGERPRES: Au existat în aceste ultime zile reacţii în Olanda, cu apeluri făcute către autorităţile din România ca liberalizarea pieţei muncii să fie încă limitată, ca cetăţenii români să nu aibă drepturi de muncă în toate statele UE. În ce măsură este un semnal de alarmă?
Titus Corlăţean: Acest tip de apeluri populiste, antieuropene, xenofobe, extremiste din partea unor lideri de notorietate extremistă, facem referire la Olanda, sunt în continuare de consum intern. Vă aduc aminte, în egală măsură, că acest tip de retorică nu a ajutat partidul şi liderul extremist la care facem referire să câştige la ultimele alegeri, ba, dimpotrivă, a pierdut foarte mult şi reprezentarea sa este în clipa de faţă nesemnificativă în Parlamentul olandez.

Dar această modalitate de a face politică, de a stimula temerile propriilor cetăţeni în faţa aşa-zisei viitoare invazii de muncitori din Europa Centrală şi de Est, din România, din Bulgaria, Polonia, uitând faptul că România este de atâţia ani membră a UE şi că aceia care voiau să se deplaseze, să muncească, să facă actele de integrare în societatea respectivă, să plătească taxe şi impozite e un lucru deja realizat de foarte mulţi ani.

Retorica aceasta populistă o respingem, am respins-o constant, inclusiv la ultima întâlnire pe care am avut-o la Bucureşti cu omologul meu polonez, Radislaw Sikorski, am spus-o amândoi, respingem în mod ferm această retorică până la urmă anti-europeană şi statele membre ale UE trebuie într-adevăr să adopte o atitudine foarte clară de respingere a unei astfel de atitudini politice care merge împotriva proiectului european.