‘Vocea României contează atât de mult, cum foarte mulţi români nu ar putea să bănuiască. Vocea României este cea care dă direcţia, în clipa de faţă, în ceea ce priveşte Republica Moldova. Acum câţiva ani, vă aduc aminte, România era privită aşa cu suspiciune: Ce doriţi, ce vreţi să faceţi? Acum, foarte mulţi dintre colegii miniştri de externe din UE şi NATO, înainte de a merge la Chişinău, trec pe la Bucureşti’, a declarat Titus Corlăţean.
El l-a dat exemplu în acest sens pe ministrul canadian de externe, care, înainte de a merge la Chişinău, a venit şi a avut discuţii oficiale la Bucureşti. Apoi, cei doi miniştri au mers împreună în Republica Moldova, fiind practic o trilaterală. Corlăţean a adăugat că duminică îl va primi pe ministrul de Externe al Norvegiei, o ţară importantă NATO, care vine special la Bucureşti, înainte de a merge luni la Chişinău.
‘Ca să înţelegem despre ce vorbim: România are capacitatea de a determina anumite decizii importante europene şi nord-atlantice, are o contribuţie extrem de apreciată în operaţiunile Alianţei Nord-Atlantice, în relaţia cu Statele Unite – contribuţie militară, de securitate, ‘intelligence’. Suntem cei mai performanţi în materie de servicii de informaţii în teatrele de operaţiuni, sus de tot, nu vă spun pe ce loc, foarte sus şi suntem apreciaţi pentru asta’, a declarat Titus Corlăţean.
Întrebat care este direcţia spre care se îndreaptă Republica Moldova, ministrul a menţionat că ‘astăzi şi mâine, pentru ceea ce înseamnă o variantă realistă şi fezabilă într-un concert european mult mai complex şi complicat, cu sensibilităţi naţionale, este mai întâi asocierea politică şi liber schimb economic, deci, apartenenţa la UE, un prim pas confirmat’.
Corlăţean a subliniat că acest lucru în urmă cu trei-patru ani părea imposibil, cu libertate de mişcare pentru cetăţenii moldoveni în UE, o reuşită datorită, în primul rând, a menţionat ministrul, eforturilor României de sprijin.
‘Asta e o formă de integrare europeană. Şi cu pasul următor pe care îl lucrăm şi care nu este simplu, obţinerea într-o anumită perspectivă a statutului de candidat, pasul suplimentar care nu e prevăzut astăzi în acordul de asociere. Dar perspectiva europeană care să fie confirmată pentru Republica Moldova, realist vorbind, cu multă muncă, se va putea obţine’, a menţionat Titus Corlăţean.
Întrebat dacă ar putea avansa un termen în acest sens, ministrul a spus că ‘premierul a menţionat un termen, care, cu multă muncă, se poate atinge, un pas decisiv în ceea ce priveşte o viitoare integrare în Uniunea Europeană a Republicii Moldova – 2019’, atunci când, în semestrul al doilea, România va avea pentru prima oară preşedinţia Uniunii Europene.
‘Eu văd posibil cu foarte multă muncă şi cu sprijinul partenerilor europeni pentru care lucrăm foarte strâns. Acum două zile am avut o discuţie telefonică, imediat după plecarea vicepreşedintelui Biden de la Bucureşti, cu ministrul de Externe britanic, William Hague, pe teme importante de securitate internaţională, NATO şi pe tema Republicii Moldova. E un contact permanent pe care îl avem şi îl am cu omologii şi cu guvernele europene pe tema viitorului Republicii Moldova’, a conchis ministrul Titus Corlăţean.