Corlăţean a spus că, după discuţiile pe care le-a avut cu şeful diplomaţiei de la Budapesta, ambasadorul ungar de la Bucureşti a primit instrucţiuni „să tacă”.
„Sper să nu ma facă greşeli, pentru că a doua zi îşi încetează mandatul la Bucureşti”, a spus Corlăţean.
El a menţionat că a discutat mult cu omologul ungar, convorbirea telefonică durând 45 de minute.
„Noi am făcut un efort uriaş de calmare”, a spus Corlăţean.
Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, declara, recent, într-o intervenţie televizată, că asumă integral afirmaţiile secretarului de stat în MAE ungar Nemeth Zsolt privind steagul secuiesc, el exprimând şi ideea că ar susţine modificarea art. 1 din Constituţiei României şi autonomia.
El afirma, la România TV, că arborarea steagului secuiesc în instituţiile publice româneşti este un drept „natural” al secuilor din judeţele Covasna şi Harghita. Întrebat de ce se simte minoritatea maghiară agresată în România, Fuzes a răspuns că aceasta nu poate să se simtă acasă dacă nu îşi poate folosi simbolurile şi că „drepturile i-au fost încălcate”.
„Pentru că dacă minoritatea maghiară sau minoritatea de secuime care este parte a maghiarilor, bineînţeles, nu poate să se simtă acasă, nu poate să se folosească de mijloacele de identitate, bineînţeles, în acest caz, lucrurile nu merg foarte bine şi eu nu văd de ce folosirea steagului, care este un steag de identitate, nu poate să se folosească în locurile publice, chiar dacă este vorba despre instituţiile statului român. Nimeni, niciodată, nu pune sub semnul întrebării dacă este vorba de o instituţie a statului român, dar această instituţie funcţionează în ţinutul secuiesc, unde sunt secuii. De fapt, părerea mea, ar fi fost un gest natural şi normal dacă, pe lângă steagul naţional român, poate să folosească şi steagul naţional secuiesc”, afirma ambasadorul Ungariei, în limba română.
Întrebat despre afirmaţia secretarului de stat în MAE român Bogdan Aurescu cu privire la faptul că îndemnul secretarului de stat ungar Nemeth Zsolt ar echivala cu susţinerea explicită a autonomiei teritoriale pe criteriu etnic, nepermisă de Constituţia României, ambasadorul ungar a răspuns „în acest caz, eu aş propune o schimbare în Constituţia României”.