Cornel Coca Constantinescu (ASF): Potenţialul în 2018 este dat de asigurările facultative, de cele de viaţă și de cele pentru imobile şi bunuri

PRIMM: În 2018 piața asigurărilor se pregătește să facă față unor noi schimbări legislative – IDD, GDPR. Care estimați că vor fi efectele, se vor alinia asigurătorii și brokerii la noile cerințe?

Cornel Coca Constantinescu.: IDD reprezintă o schimbare de paradigmă cu privire la protecția consumatorilor în etapa de ofertare a produselor de asigurare. Accentul se pune pe asigurarea informării complete și corecte a clientului cu privire la caracteristicile unui anumit produs, pe identificarea conflictului de interese, raportat la modelul de remunerație. Formarea profesională continuă va fi un „must”, în condițiile în care nivelul de cunoștințe și competențe trebuie raportat la complexitatea produselor intermediate, diferențiind între produse de asigurare simple și acordarea de consultanță cu privire la produse de investiții bazate pe asigurări.

Având în vedere că ECON a recomandat Comisiei Europene amânarea aplicării prevederilor Directivei până pe 1 octombrie 2018, intermediarii au mai mult timp la dispoziție pentru a implementa modificările organizaționale și tehnice necesare în activitatea cu clienții, în conformitate cu viitoarea lege ce va transpune această reglementare.

O provocare majoră pentru toate entitățile supravegheate, și nu numai, va fi aplicarea regulamentului GDPR și respectarea principiilor legate de prelucrarea datelor cu caracter personal, precum și drepturile persoanei vizate de prelucrare, în condițiile obligației de a asigura securitatea datelor. Consider că respectarea prevederilor regulamentului GDPR va avea un impact mare la nivelul asigurătorilor și intermediarilor din punct de vedere al conformării și al amenzilor administrative.

PRIMM: Segmentul RCA a suferit o schimbare majoră, vara trecută, în ceea ce privește legislația. Care este feedback-ul din piață în raport cu aceste noi reglementări?

C.C.C.: Modificarea modului de aplicare a sistemului bonus/malus a reprezentat unul dintre principalele elemente cu efecte benefice pentru asigurați. Majorarea reducerii maxime a tarifului de primă până la 50% conform noului sistem bonus/malus, în cazul inexistenței unei daune, a fost resimțită de asigurați prin nivelul tarifului de primă plătit.

Aplicarea aceleiași clase de bonus/malus pentru toate mașinile deținute de o persoană fizică a avut de asemenea un impact pozitiv asupra asiguraților, noua clasă bonus/malus aplicată fiind „cea mai favorabilă” pentru toate mașinile pe care le deține. Această abordare este menită să stimuleze comportamentul preventiv și responsabil la volan. Societățile de asigurare vor avea însă nevoie de o recalibrare a tarifelor astfel încât acestea să ia în considerare noile modificări ale sistemului bonus-malus. Considerăm ca aceste modificări nu vor avea un impact semnificativ asupra primelor de asigurare viitoare.

În ceea ce privește noile reglementări privind modalitatea de constatare, evaluare, stabilire și plată a despăgubirilor, acestea au avut rolul de a clarifica anumite prevederi, de a oferi o informare completă și corectă a păgubitului cu privire la drepturile pe care acesta le are în baza unei polițe de asigurare RCA, precum posibilitatea efectuării reparației în orice unitate reparatoare și efectuarea constatării în termen de trei zile lucrătoare. În cazul sesizărilor privind deficiențe cu privire la informarea clientului, la opțiunile sale sau la activitatea de constatare a daunelor, autoritatea a intervenit prompt în verificarea și corectarea deficiențelor sesizate.

În ceea ce privește asiguratul cu risc ridicat, respectiv asiguratul sau potentialul asigurat care a primit trei oferte a căror primă de asigurare anualizată este mai mare decât ,,N” înmulțit cu tariful de referință publicat de către ASF, se constată că până la acest moment BAAR – instituția desemnată pentru gestionarea acestora – nu a primit nicio solicitare.

Apreciem că acest lucru reprezintă un semnal clar privind stabilizarea și normalizarea pieței asigurărilor auto obligatorii.

PRIMM: Decontarea directă este un instrument important pentru consumatori. Au încheiat toate companiile de asigurări RCA protocolul de recuperare a daunelor? Ce presupune acest protocol?

C.C.C.: Asigurătorii RCA au încheiat în termenul de 60 de zile prevăzut în reglementări un protocol de colaborare pentru gestionarea decontării directe, care prevede modalitățile concrete de desfășurare a activității din punct de vedere organizatoric și financiar atât în cazul decontării directe, cât și în cazul regreselor administrative.

Protocolul stabilește în principal aspecte ce vizează decontarea simplificată între societăți și soluționarea pe cale amiabilă a regreselor. ASF va urmări modul de desfășurare a activității în baza acestui protocol pentru a identifica eventuale blocaje în derularea acestuia și va interveni, dacă va fi cazul, pentru a se asigura că mecanismul de decontare directă funcționează în parametri normali.

PRIMM: În continuarea acestor idei, am dori să ne spuneţi dacă ASF evaluează în vreun fel nivelul tarifului pentru serviciul de decontare directă.

C.C.C.: Decontarea directă este un element de noutate benefic atât pentru asigurat, cât şi pentru asigurător, crescând interesul asigurătorului în a-și menține asigurații în portofoliu și în a promova ulterior și produse facultative. Acest interes ar trebui să se reflecte prin ofertarea unui tarif echilibrat.

Asigurătorii au obligația de a comunica ASF tarifele aferente decontării directe, cât și orice intenție de modificare a acestora. Cu toate că ASF nu poate interveni asupra nivelului acestor tarife, o verificare a modului de determinare a acestora este efectuată de specialiști.

PRIMM: Considerați că introducerea prețurilor de referință este benefică pentru industrie și consumatori?

C.C.C.: Tarifele de referință reprezintă un reper ce poate fi utilizat de către asigurați, în compararea ofertelor societăților de asigurare cu o medie la nivelul întregii piețe. De asemenea, acestea reprezintă un instrument util și pentru asigurători, atunci când doresc să analizeze cât de competitive sunt ofertele lor în piață.

Lipsa asiguraților cu risc ridicat este un element ce indică faptul că societățile de asigurare au urmărit în stabilirea propriilor tarife și nivelul tarifului de referință, utilizând astfel în principal principiul mutualității la nivelul întregului parc auto, ceea ce evident a venit în sprijinul stabilităţii pietei.

PRIMM: Cum apreciați că va evolua piața asigurărilor în anul 2018? Care sunt clasele cu cel mai mare potențial?

C.C.C.: Sperăm ca trendul de creștere din anul 2017 să se mențină și în anul 2018, potențialul este dat de asigurările facultative, de asigurările de viață cu componentă investițională și de cele privind imobilele și bunurile. În mod paradoxal, deși România se află pe primul loc în topul statelor din UE în ceea ce privește ponderea populației care locuiește în imobile proprietate personală, atingând 96% în 2014, iar achiziția unei locuințe reprezintă un obiectiv al oricărei familii, constatăm cu suprindere că protejarea investiției nu este o prioritate. Campaniile de informare a populaţiei şi strategiile de educaţie financiară ramân instrumentele de succes ale rezolvării acestei situaţii de fapt. 

PRIMM: Anul acesta am observat şi faptul că schimbările climatice nu ocolesc România. Ce ar trebui făcut pentru creșterea numărului de locuințe asigurate (obligatoriu și facultativ)? 

C.C.C.: Creşterea gradului de cuprindere în asigurare pentru asigurarea riscurilor de catastrofă incluse în polița obligatorie PAD este foarte importantă pentru economia acestui tip de asigurare, atât din punct de vedere al sustenabilităţii primei, cât și pentru scopul pentru care a fost creată legea. 

Din acestă cauză s-a înființat un grup de lucru format din reprezentanți ai Autorității de Supraveghere Financiară, PAID, Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și asociații profesionale: UNSAR, UNSICAR, PRBAR, CPBR, pentru realizarea unei analize diagnostic și identificarea soluțiilor optime și viabile pe termen lung, care să conducă la creșterea gradului de cuprindere în asigurare. 

PRIMM: În România, asigurările facultative au o pondere mai mică față de cele obligatorii, comparativ cu alte țări europene. Considerați că microasigurările reprezintă o soluție pentru România? 

C.C.C.: Microasigurările pot fi un produs adaptat pieței din România prin larga lor adresabilitate, în condițiile structurării produsului astfel încât să acopere riscuri specifice și să fie accesibile unui segment mare de populație. 

PRIMM: Cum caracterizați gradul de penetrare al asigurărilor în PIB și densitatea asigurărilor din România comparativ cu alte țări europene? 

C.C.C.: Gradul de penetrare de 1,23% din PIB în 2016 și densitatea asigurărilor 475 lei/locuitor reflectă stadiul de dezvoltare al pieţei, dar, prin raportare la nivelurile din alte ţări din UE, devin un indicator al potențialului de dezvoltare al pieței, în condițiile creșterii venitului mediu și al venitului disponibil. 

Citeşte aici interviul integral luat de PRIMM