Coronavirus: 717 morţi în China. Tot ce ştim despre virusul ucigaş până acum şi cele mai noi evenimente
Această cifră este mai mare decât numărul de persoane care au murit de SARS (Sindrom respirator acut sever, pneumonie atipică) – aproximativ 650 – în partea continentală a teritoriului chinez şi la Hong Kong în 2002-2003. În plus, 2.841 de noi cazuri de contaminare au fost înregistrate oficial în provincia Hubei, ceea ce creşte la peste 34.000 numărul total al bolnavilor de pneumonie virală în China.
OMS avertizează în legătură cu o penurie de echipamente de protecţie la nivel mondial
Lumea se confruntă cu o penurie de măşti şi alte echipamente de protecţie în lupta împotriva răspândirii epidemiei de coronavirus, a avertizat vineri directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, relatează Reuters şi AFP.
„Lumea se confruntă cu o lipsă cronică de echipamente de protecţie individuale”, a spus Tedros Adhanom Ghebreyesus în cadrul unei reuniuni a Comitetului executiv al OMS, la Geneva.
El a afirmat că urmează să discute cu oficiali ai lanţului de aprovizionare pentru a încerca să rezolve blocajele de producţie.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat deja săptămâna aceasta că va trimite măşti, mănuşi, costume de protecţie, aparate de respiraţie şi chiar kituri pentru a depista virusul în ţările care solicită ajutor.
Purtarea măştilor sanitare, obligatorie într-un oraş din Extremul Orient rus
Purtarea măştilor sanitare a fost făcută obligatorie pentru profesiile aflate în contact cu publicul din Habarovsk, un oraş din Extremul Orient rus, din cauza epidemiei provocate în China de noul coronavirus, au anunţat vineri autorităţile locale, citate de AFP.
Decizia va intra în vigoare luni, a declarat într-un comunicat administraţia oraşului Habarovsk, capitala regiunii cu acelaşi nume, aflată la graniţa cu China.
„Purtarea măştilor va fi obligatorie pentru angajaţii din transporturi, centre comerciale şi bănci, pentru profesori, învăţători şi medici, adică pentru toţi cei care sunt în contact zilnic şi strâns cu un număr mare de persoane”, potrivit aceleiaşi surse.
„Aceste măsuri sunt legate de creşterea cazurilor de gripă la Habarovsk şi au, de asemenea, scopul de a preveni răspândirea noului coronavirus”, a declarat responsabila sanitară municipală Tatiana Skorik, citată în comunicatul amintit.
Rusia a confirmat săptămâna trecută că a înregistrat primele două cazuri de contaminare cu noul coronavirus, la doi cetăţeni chinezi, unul în Urali, celălalt în Extremul Orient.
De la începutul epidemiei pe teritoriul chinez, Rusia a adoptat deja o serie de măsuri, printre care închiderea a aproximativ 4.250 de kilometri de frontieră cu China, tăierea legăturilor feroviare şi restricţionarea zborurilor
Pangolinii ar putea fi gazdele intermediare pentru noul coronavirus (studiu)
Secvenţa genomică a noii tulpini de coronavirus izolată de la pangolini este în procent de 99% identică cu cea izolată de la persoanele infectate, ceea ce indică faptul că pangolinii ar putea fi gazde intermediare ale virusului, conform unui nou studiu, transmite vineri Xinhua.
Noul studiu a fost desfăşurat în cadrul Universităţii Agricole a Chinei de Sud.
Conform lui Liu Yahong, preşdintele acestei universităţi, echipa de cercetători a analizat peste 1000 de mostre de metagenom aparţinând unor animale sălbatice şi au ajuns la concluzia că pangolinii sunt cea mai probabilă gazdă intermediară pentru noul coronavirus.
Cercetătorii au identificat în primă instanţă că pangolinii, în proporţie de 70%, au fost depistaţi pozitiv cu Betacoronavirus.
Cercetătorii au izolat virusul şi i-au observat structura la microscopul electronic. Ei au descoperit că secvenţa genomică a tulpinii de coronavirus de la pangolini este în proporţie de 99% identică cu coronavirusul care a infectat mii de persoane în China.
Astfel, cercetătorii chinezi au ajuns la concluzia că pangolinii sunt o potenţială gazdă intermediară pentru noul coronavirus, conform lui Liu Yahong, care a mai precizat că acest rezultat va sprijini măsurile de control şi de prevenţie a epidemiei şi că oferă referinţe ştiinţifice pentru viitoare politici cu privire la animalele sălbatice.
Găsirea animalului vinovat, un joc de-a şoarecele şi pisica
Cercetătorii au pornit într-o vânătoare sistematică, demnă de o anchetă criminalistică, pentru a afla ce animal a transmis noul coronavirus la om, relatează vineri AFP.
Animalul care găzduieşte un virus fără să fie bolnav şi pe care îl poate transmite altor specii se numeşte ”rezervor”. În cazul noului coronavirus, este vorba cu siguranţă de un liliac, conform unui studiu recent, genomurile acestui virus şi ai celor care se întâlnesc la acest animal fiind identice în proporţie de 96%.
Cu toate acestea, ”credem că există un alt animal intermediar” care a transmis virusul oamenilor, a explicat pentru AFP Arnaud Fontanet de la Institutul Pasteur. Într-adevăr, analizele demonstrează că virusul liliacului nu era echipat pentru a se ataşa de receptorii umani. Deci, probabil că el a trecut printr-o altă specie pentru a se adapta omului.
Încă nu se ştie ce animal a jucat acest rol de intermediar. Ipoteza şarpelui, avansată iniţial de cercetătorii chinezi, a fost rapid îndepărtată. Având în vedere natura acestui coronavirus, ”gazda intermediară trebuie să fi fost probabil un mamifer, poate un rozător sau un animal din familia viezurilor”, potrivit profesorului Fontanet.
Cercetătorii cred că acest animal a fost vândut în piaţa din Wuhan, oraşul din China de unde a început epidemia. În ciuda numelui său de ”piaţă de fructe de mare”, numeroase alte animale, inclusiv mamifere sălbatice, erau vândute în acel loc în scop alimentar.
În timpul epidemiei SARS (Sindrom Acur Respirator Sever), din 2002-2003, cauzată tot de un coronavirus, intermediarul a fost zibeta, un mamifer a cărui carne este apreciată în China.
În vederea găsirii animalului vinovat, trebuie identificate toate tipurile de vieţuitoare vândute în piaţă şi sunt necesare teste pentru a se afla dacă sunt purtători ai virusului. Pentru aceasta, se efectuează ”o prelevare faringiană şi o prelevare de excremente”, potrivit profesorului Fontanet.
Virusologul Martine Peeters de la Institutul de Cercetare pentru Dezvoltare (IRD) a realizat cercetări în Africa pentru a identifica rezervorul animalier pentru virusul Ebola. Şi în acest caz, liliacul este cauza. Dacă nu se pot preleva probe direct de la animal, este necesară colectarea excrementelor din sălbăticie. „Am prelevat mii de excremente din numeroase zone din Africa”, a explicat Peeters pentru AFP.
Acelaşi lucru au făcut, fără îndoială, şi cercetătorii chinezi în cazul noului coronavirus, mai ales că piaţa Wuhan a fost închisă la debutul epidemiei.
La sfârşitul lunii ianuarie, ei au anunţat că ”au prelevat 585 de probe de la tarabe şi dintr-o maşină de gunoi” şi că au ”găsit coronavirusul în 33 dintre acestea”, a spus Fontanet. ”Nu se menţionează despre ce eşantioane era vorba, însă cred că erau excremente de pe tarabe”, a adăugat cercetătorul.
Acest lucru este important deoarece poate ajuta la prevenirea reapariţiei virusului, odată ce epidemia se află sub control.
”Prin interzicerea consumului de zibete şi închiderea fermelor pentru creşterea acestora, am putut preveni orice reintroducere” a virusului SARS la om, a declarat Fontanet.
În legătură cu perioada necesară, Eric Leroy, virusolog şi veterinar în cadrul IRD a declarat pentru AFP că „poate fi foarte rapidă, ca SARS, însă poate dura foarte mult”.
„În cazul Ebola, cercetările asupra rezervorului au debutat în 1976, iar primele rezultate au fost publicate în 2005”, a amintit el.
În ceea ce priveşte virusul HIV, ”ancheta a durat douăzeci de ani înainte de a duce către primatele mari”, a notat Martine Peeters.
Printre factorii importanţi se numără proporţia de animale infectate din aceeaşi specie. ”Dacă acesta este foarte scăzut, mai puţin de 1% de exemplu, se reduc în mod evident şansele de a da peste un animal infectat”, notează domnul Leroy.
În privinţa a ceea ce urmează, Fontanet a declarat: ”Contactele animale sălbatice – om, sunt cele care se află la originea acestor transmisii, astfel încât animalele sălbatice ar trebui să fie lăsate acolo unde sunt”.
În încheierea unui studiu publicat luni în jurnalul ştiinţific Nature, cercetătorii chinezi au perconizat ”instituirea unei legislaţii stricte împotriva creşterii şi consumului de animale sălbatice”.
O măsură tranzitorie a fost deja luată: la sfârşitul lunii ianuarie, China a interzis comerţul cu toate animalele sălbatice până la sfârşitul epidemiei.
”De fiecare dată încercăm să stingem un incendiu şi, atunci când este stins, îl aşteptăm pe următorul”, a deplâns Francois Renaud, cercetător la Centrul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică (CNRS) din Franţa, citat de AFP. În opinia sa, ar fi necesar să se creeze un mecanism care să ”cartografieze tot ceea ce este potenţial susceptibil de transmitere a agenţilor infecţioşi la om”, pentru a avea ”un fel de inventar al riscurilor”.
”Trebuie să prevenim epidemiile şi, prin urmare, să lucrăm anticipativ”, a continuat el recunoscând că o astfel de ”bază de date la nivel mondial” ar presupune ”o muncă uriaşă” şi ar necesita fonduri semnificative.
Consumul de animale sălbatice din China, ţinta criticilor din cauza noului coronavirus
Supă de liliac? Cobră pe plită? Băutură din oase de tigru? Mulţi chinezi cred încă în presupusul aport nutritiv al speciilor exotice a căror vânzare a fost temporar interzisă după criza noului coronavirus, deşi tot mai multe voci cer ca măsura să fie definitivă, relatează EFE vineri.
Autorităţile au decretat la sfârşitul lunii ianuarie suspendarea comerţului cu specii sălbatice după ce s-a luat în considerare că de vină pentru noul focar ar fi o mutaţie a unui virus provenit de la unul dintre exemplare – de pangolin potrivit ultimelor date – care se vindea într-o piaţă destinată iniţial fructelor de mare din Wuhan.
Pe lângă peşte sau fructe de mare în această piaţă se făcea trafic ilegal cu carne de şobolan, iepuri sălbatici şi chiar crocodili, potrivit fotografiilor care au circulat pe reţelele de socializare chineze. „Cum poţi mânca liliac?”, se întreabă un utilizator, care recunoaşte însă că celebra supă de liliac nu este un fel de mâncare popular în Wuhan.
Dincolo de această gastronomie exotică, userii au criticat şi conceputul ‘yewei’ (‘gusturi sălbatice), considerat un simbol al bogăţiei şi lăudat pentru presupusele puteri curative pentru afecţiuni ca impotenţa, artrita sau guta.
Reţelele de socializare sunt în fierbere prezentând chinezi protejaţi de măşti sanitare, dar şi devorând broaşte crude sau cumpărând din piaţă şoareci la grătar. „Păi cum să nu contractezi virusul dacă mănânci câini, pisici, şerpi sau lilieci?” exclamă un alt utilizator.
Este adevărat că în unele ocazii chinezii consumă carne de animale sălbatice, dar nu este o practică generalizată şi nici Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) nu a confirmat că este motivul izbucnirii focarului sau că este posibilă contagierea doar prin consumul de specii sălbatice.
În niciun caz nu s-a vorbit de contagiere prin consum de animale exotice, ci prin contact uman direct cu animale vii care purtau virusul şi ulterioara transmitere umană pe căi respiratorii. În acest sens, un medic specialist în microbiologie şi profesor universitar a declarat că noul coronavirus este un virus respirator, „principalul mod de transmitere fiind prin inhalarea de mici picături ce conţin particule infecţioase de virus”.
Un alt expert în virusologie asigură că, în general, consumul de carne sau de alimente de origine animală, cu condiţia să nu fie crude sau puţin gătite, nu prezintă risc de transmitere a bolilor. Riscul ca un virus de la un animal să treacă la om este însă mai mare cu cât este mai mică distanţa evolutivă dintre cele două specii. De exemplu este mai probabil să existe transmiterea unei infecţii virale între două mamifere decât între o reptilă şi un mamifer, notează expertul.
Nimeni nu a dovedit cum poate fi contractat şi totuşi animalele de companie sunt victimele colaterale ale noului coronavirus care a provocat panică în populaţia din China, unde au existat cazuri în care unii stăpâni şi-au abandonat necuvântătoarele de teamă să nu se îmbolnăvească.
Iniţial liliacul a fost considerat drept gazdă a virusului, însă experţii au afirmat că a existat „un animal intermediar” între aceste mamifer şi oameni. Acest eşalon pierdut a ridicat multe suspiciuni, mai ales că unii medici au recomandat ca animalele de companie expuse la focarul de infecţie să fie plasate în carantină. Reţelele de socializare au transformat acest mesaj de prudenţă în faptul că „mascotele pot contracta noul coronavirus”, deşi OMS asigură că până la această dat nu există o probă în acest sens.
Oraşul Wuhan, epicentrul epidemiei, se află în carantină din 23 ianuarie. Înainte de această dată, 5 milioane de locuitori au plecat din oraş, de sărbătorile de Anul Nou Chinezesc şi nu s-au mai putut întoarce din cauza blocajului impus de autorităţi. Mulţi dintre ei şi-au lăsat acasă animalele de companie cu mâncare şi apă pentru doar câteva zile. Multe asociaţii s-au mobilizat pentru a da de mâncare acestor animale părăsite, însă în multe dintre cazuri este deja prea târziu.
Potrivit Asociaţiei pentru Protecţia Animalelor din Wuhan, există între 300.000 – 600.000 câini şi pisici de casă în acest oraş de peste 11 milioane de locuitori. Până acum circa 70 de voluntari ai organizaţiei au izitat peste 500 de case şi au primit solicitări pentru deplasarea în alte 3.000 de locuinţe.
Beijing deschide o anchetă asupra decesului medicului care a lansat primul avertisment despre noul virus
Li Wenliang, medicul care a fost anchetat de Poliţie la începutul lunii ianuarie pentru a că a lansat primul avertisment despre existenţa unor cazuri de boală similară SARS, care a rezultat că este provocată de un nou coronavirus din Wuhan, a decedat vineri din cauza acestui virus, relatează EFE.
Potrivit contului oficial de Weibo (Twitter chinez) al centrului unde lucra medicul şi unde era internat de zece zile, Spitalul Central din Wuhan, oftalmologul în vârstă de 34 de ani a decedat vineri dimineaţă la 2:58 ora locală (joi 18:58 GMT).
Unele mass-media au scris despre decesul medicului cu câteva ore înainte, iar Organizaţia Mondial a Sănătăţii (OMS) a publicat un tweet în care transmitea condoleanţe, ceea ce a generat o oarecare confuzie. Presa de stat chineză notează că medicul a primit tratament intensiv cu Oxigenarea extracorporală arterio-venoasă cu membrană (ECMO), după ce pacientul a suferit un atac de cord la 21:30 ora locală (joi 13:30 GMT).
Li şi alte şapte persoane au fost chemate să se prezinte la sediul poliţiei din Wuhan la 3 ianuarie pentru „răspândirea de informaţie falsă” după ce aceştia publicaseră în decembrie date privind un presupus nou focar de SARS – boală care a provocat 600 de decese între 2002 şi 2003 – după detectarea a şapte cazuri în acest oraş.
Medicul a continuat să lucreze până pe 10 ianuarie, când a început să prezinte simptome de contagiere cu noul coronavirus. El a fost spitalizat pe 12 ianuarie după ce a contractat virusul de la unul dintre pacienţii săi. Infecţia sa cu coronavirus a fost confirmată pe 1 februarie.
Într-un interviu acordat portalului privat de ştiri Caixin după confirmarea că fusese infectat Li, declare că „trebuie să existe mai multe voci care să vorbească într-o societate sănătoasă şi nu vede cu ochi buni să fie utilizată puterea publică pentru interferenţe excesive”.
Presa oficială informase la începutul lunii ianuarie despre ancheta poliţiei împotriva a opt persoane pentru „răspândirea de zvonuri” la Wuhan când criza era încă la nivel de pneumonie de origine necunoscută legată de o piaţă de paşte şi fructe de mare, unde ulterior s-a aflat că se vindeau ilegal tot felul de animale sălbatice.
Totuşi, în ultimele săptămâni, presa şi-a schimbat discursul şi l-a lăudat chiar pe Li într-un articol, în care se arată că ar fi fost bine „dacă oamenii ar fi dat crezare acestor zvonuri şi ar fi purtat măşti, ar fi luat măsuri de dezinfectare şi ar fi evitat contactul cu piaţa de animale”.
Decesul medicului a provocat o adevărată vâltoare pe reţelele de socializare chineze unde durerea pentru moartea lui Li s-a amestecat cu accente de furie: mulţi utilizatori au folosit haştagurile „te poţi ocupa de această sarcină?” „o poţi înţelege?” afirmaţii folosise de Poliţia din Wuhan în documentul pe care l-au obligat pe Li să-l semneze în ianuarie.
Regimul chinez a anunţat vineri deschiderea unei anchete cu privire la medicul din Wuhan care a fost mustrat de poliţie la sfârşitul lunii decembrie după ce a lansat un avertisment despre apariţia unui nou coronavirus în centrul ţării. Organul Partidului Comunist Chinez (CCP) însărcinat cu lupta contra corupţiei a anunţat într-un comunicat trimiterea unei echipe la Wuhan ”pentru a conduce o anchetă exhaustivă asupra circumstanţelor legate de doctorul Li Wenliang”.
China ”acţionează foarte profesionist” în lupta împotriva noului coronavirus, afirmă preşedintele Trump
Preşedintele SUA Donald Trump a declarat vineri că Beijingul ”acţionează foarte profesionist” în lupta împotriva epidemiei provocate de noul coronavirus, care a infectat peste 30.000 de persoane în China continentală, relatează AFP.
Preşedintele a indicat că a avut ”o conversaţie excelentă” joi seară cu preşedintele chinez Xi Jinping. ”Am vorbit mai ales despre coronavirus”, a declarat Trump în faţa jurnaliştilor la Casa Albă.
”Muncesc foarte mult şi cred că fac o muncă foarte profesională”, a adăugat el. Donald Trump a spus de asemenea că Washingtonul şi Beijingul ”colaborează” pe această temă. „Cred că China va face o treabă foarte bună”, a subliniat el.
Cu o zi înainte, Trump şi-a exprimat ”încrederea în puterea şi rezistenţa Chinei în lupta împotriva epidemiei provocate de noul coronavirus”, potrivit unui comunicat difuzat de Casa Albă.
SUA au deblocat 100 milioane de dolari pentru China şi alte ţări
Statele Unite au deblocat 100 de milioane de dolari pentru a ajuta China şi alte ţări în lupta împotriva epidemiei provocate de noul coronavirus, a declarat vineri secretarul de stat american, Mike Pompeo, relatează AFP.
Washingtonul ”este pregătit să cheltuiască până la 100 de milioane de dolari din fonduri deja existente pentru a ajuta China şi alte ţări afectate, atât direct cât şi prin intermediul altor organizaţii multilaterale, pentru a ţine sub control şi a combate noul coronavirus”, a afirmat şeful diplomaţiei americane într-un comunicat de presă.
”Această promisiune – cu sutele de milioane de dolari donaţi cu generozitate de sectorul privat american – arată prezenţa americană puternică în răspunsul la această epidemie”, a adăugat Mike Pompeo, un critic constant al Beijingului pentru probleme legate de drepturile omului.
Secretarul de stat a amintit că Statele Unite au ”facilitat transportul a aproximativ 16 tone de material medical acordat poporului chinez, inclusiv măşti, halate, tifon”. ”O mărturie a generozităţii poporului american”, a menţionat el.
Donald Trump a declarat vineri că Beijingul ”acţionează foarte profesionist” în lupta împotriva epidemiei provocate de noul coronavirus, care a infectat peste 30.000 de persoane în China continentală. Dintre acestea 636 au decedat, potrivit unui ultim bilanţ oficial.
China – Roboţii, trimişi în prima linie a luptei împotriva epidemiei de coronavirus
De la operaţiuni de dezinfectare şi patrulare până la livrarea produselor alimentare şi a medicamentelor în secţiile de carantină, roboţii sunt trimişi în prima linie a luptei contra coronavirusului nou, care a făcut sute de victime în China, relatează vineri Xinhua.
Peste 30 de roboţi pentru dezinfectare, proiectaţi şi produşi de o companie din Shanghai, sunt utilizaţi în spitalele importante din Wuhan, centrul epidemiei de coronavirus nou. Robotul alb, dotat cu un pulverizator cu peroxid de hidrogen pe ”cap” şi nouă lămpi ultraviolete în zona ”abdomenului”, poate efectua mai multe tipuri de operaţiuni de dezinfectare în medii în care oamenii şi maşinile coexistă, după cum a declarat Pan Jing, director executiv al Shanghai TMiRob, producătorul dispozitivului. Tehnologia de navigare îi permite robotului să evite obstacolele în mod autonom, a adăugat Pan.
Astfel de roboţi pentru dezinfectare sunt folosiţi în prezent în secţii de carantină, de terapie intensivă, săli de operaţie şi clinici pentru pacienţi cu febră din spitalele importante din Wuhan.
Autorităţile sanitare chineze au anunţat vineri că au primit joi rapoarte privind 3.143 de noi cazuri confirmate de infecţie cu coronavirus, numărul persoanelor infectate ajungând la 31.161, în 31 de regiuni. 636 de persoane au murit.
China a făcut apel la sectorul de inteligenţă artificială (IA) din ţară să contribuie la lupta împotriva epidemiei. Cercetarea şi dezvoltarea ar trebui îmbunătăţite, iar cooperarea industrială este încurajată să contribuie la descoperirea, conştientizarea şi controlul noului coronavirus, a transmis marţi Ministerul Industriei şi Tehnologiei Informaţiei.
Siasun, principalul producător de roboţi din ţară, a donat miercuri 21 de roboţi şi 10 paturi electrice reglabile spitalelor locale şi altor instituţii aflate în prima linie a luptei contra coronavirusului în Shenyang.
Dotaţi cu tehnologii avansate, cum ar fi laserul de poziţionare, navigaţia inteligentă şi interacţiunea om-computer, roboţii ajută personalul sanitar prin pulverizarea de dezinfectanţi şi administrarea medicamentelor pacienţilor.
”Produsele robotizate inteligente pot înlocui în mod eficient medicii şi asistenţii medicali în unele activităţi, reducând astfel riscul de infectare”, a declarat Teng Weiyu, vicepreşedinte al Primului Spital al Universităţii Medicale din China, unde sunt deja utilizaţi unii dintre roboţii de la Siasun.
Siasun şi Institutul de Automatizare din Shenyang al Academiei Chineze de Ştiinţe dezvoltă, de asemenea, un robot care poate înlocui asistenţii medicali în efectuarea testelor în gât pentru depistarea virusului.
În Shanghai, mai mulţi roboţi patrulează parcurile şi străzile informând populaţia despre măsurile de prevenire şi control al epidemiei.
Luni, producătorul de roboţi CloudMinds şi sucursala China Mobile din Shanghai au donat primul lot de roboţi 5G unui spital din acest oraş. Cu ajutorul tehnologiei 5G, aceşti roboţi pot ajuta personalul sanitar să îndeplinească sarcini care implică consultaţii, dezinfectare, curăţare şi livrare de medicamente.
”După ce am văzut prima linie a luptei împotriva virusului am înţeles mai profund valoarea produselor inteligente. Vom face tot posibilul pentru a proteja personalul sanitar de mediul contaminat cu virus prin intermediul tehnologiilor avansate”, a declarat Du Pu, director regional de vânzări al Shanghai TMiRob, citat de Xinhua.