Coronavirus – 89 de morţi într-o zi. Bilanţul deceselor a ajuns la 814 – Tot ce ştim până acum despre virusul ucigaş

Numărul cazurilor confirmate a crescut la cel puţin 27.100 în provincia Hubei, iar la nivel global numărul este de 37.549 de îmbolnăviri.

O proporţie de 41% dintre primii 138 de pacienţi diagnosticaţi cu coronavirus într-un spital din Wuhan, China, ar fi fost infectaţi chiar în spitalul respectiv, arată un studiu publicat vineri în revista medicală JAMA, potrivit unui articol publicat de medicul Tom Frieden pe site-ul CNN, News.ro.

Ce înseamnă acest lucru?

Virusul pare să fie destul de infecţios, personalul medical pare să fie în pericol în mod special, fiind nevoie de mai multe informaţii legate de cât de infecţios este. S-ar putea ca virusul să fie imposibil de controlat, la fel ca răceala comună şi gripa, dar impactul personal şi pentru societate să poată fi atenuat.

Eforturile extraordinare ale Chinei pentru oprirea răspândirii virusului, chiar dacă fără succes, ar putea încetini acest lucru şi ar putea îmbunătăţi capacitatea Chinei şi a restului lumii de a limita răul provocat de virus.

Ce trebuie făcut?

Trebuie protejată sănătatea personalului medical şi a altor persoane care îngrijesc persoane bolnave. Acest lucru poate fi făcut printr-o ierarhie a controlului: al surselor, tehnic, administrativ, personal.

Controlul surselor include încurajarea pacienţilor care au o formă uşoară a bolii să nu îi expună pe ceilalţi; toţi bolnavii să poarte măşti; limitarea vizitelor persoanelor care pot fi bolnave; personalul medical bolnav să nu lucreze; reducerea la minimum şi asigurarea siguranţei unor proceduri riscante, cum ar fi bronhoscopiile şi inducţia sputei, prin efectuarea acestor proceduri în camere izolate.

Controlul tehnic include crearea de partiţii în zonele de triaj, prevenirea recirculării aerului contaminat şi curăţarea cu atenţie a suprafeţelor şi implementarea unor măsuri de precauţie suplimentare pentru cazurile suspecte.

Controlul administrativ include întrebarea tuturor pacienţilor dacă au simptome şi controlul temperaturii acestora; cerinţa ca cei care tuşesc sau au febră să poarte mască facială şi izolarea lor, cel puţin la câţiva metri, până când sunt consultaţi. Este important în mod special ca toţi pacienţii posibil contagioşi să fie identificaţi rapid şi să se aplice proceduri stricte de control al infecţiilor în toate unităţile medicale.

Controlul personal include spălarea pe mâini şi igiena respiratorie. Purtarea de măşti de către persoanele sănătoase, fără simptome, care nu îngrijesc bolnavi, are beneficii scăzute sau deloc şi ar putea face mult rău persoanelor care au nevoie de măşti şi nu le pot obţine.

Ce mai trebuie să ştim?

Învăţăm foarte mult, dar trebuie să învăţăm şi mai multe, a arătat autorul articolului.

China a lucrat mult pentru a ţine pasul cu testarea, îngrijirea şi impactul social al virusului, iar apariţia unor informaţii epidemiologice cruciale este un lucru bun, notează autorul articolului.

Aceasta a arătat că nu se ştie cine a fost testat, în ce proporţie rezultatele au fost pozitive, cum se schimbă proporţia în timp, care sunt ratele de rezultate pozitive în funcţie de locaţie, săptămâna de testare şi vârsta pacienţilor. De exemplu: Câţi copii au fost testaţi? Numărul mic al copiilor infectaţi reflectă lipsa testărilor sau lipsa infecţiilor?

Alte întrebări sunt: Între cei testaţi pozitiv, în ce proporţie dezvoltă o formă severă a bolii, în funcţie de vârstă, sex şi condiţii medicale preexistente: În ce proporţie se înregistrează decese, analizată în funcţie de aceiaşi factori?

Între toţi pacienţii care apelează la unităţi medicale din Wuhan şi alte regiuni, ce proporţie dintre cei care tuşesc au infecţia? În ce proporţie persoanele care nu tuşesc sunt infectate cu noul coronavirus?

Răspunsurile la aceste întrebări vor ajuta la stabilirea dacă virusul circulă deja pe scară largă ( a devenit epidemie şi nu poate fi stopat), în ce proporţie cei care sunt infectaţi sunt grav bolnavi şi dacă epidemia ajunge la nivelul maxim sau nu.

Medicul Tom Frieden este fost director al US Centers for Disease Control and Prevention (Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din Statele Unite) şi fost şef al New York City Health Department. În prezent, Frieden este preşedinte şi director general al Resolve to Save Lives, o iniţiativă mon-profit la nivel global finanţată de Bloomberg Philanthropies, Chan Zuckerberg Initiative, şi Bill and Melinda Gates Foundation şi parte a organizaţiei non-profit Vital Strategies.

 Bilanţul celor ucişi de coronavirus l-a depăşit astfel pe acela al victimelor SARS, din 2003, când au murit 774 de persoane din întreaga lume.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că va trimite o echipă în China, care să facă investigaţii în legătură cu izbucnirea îmbolnăvirilor cu coronavirus.

Cinci britanici infectaţi cu noul coronavirus, patru adulţi şi un copil, a căror stare de sănătate nu suscită îngrijorare, au fost spitalizaţi în Franţa, a anunţat sâmbătă ministrul Sănătăţii, Agnes Buzyn, citată de AFP.

„Este vorba despre o grupare de cazuri în jurul unui ‘caz iniţial’, un cetăţean britanic care se întorcea din Singapore şi care a stat patru zile, începând din 24 ianuarie, într-o cabană din staţiunea Contamines-Montjoie, în Alpii francezi”, a detaliat ea, precizând că starea lor clinică nu suscită îngrijorare.

Pe lângă aceste cinci persoane testate pozitiv pentru noul coronavirus, alte şase, apropiate de britanic şi cazate în aceeaşi cabană, au fost, de asemenea, spitalizate în noaptea de vineri spre sâmbătă, ca măsură de precauţie, a indicat ministra. Toate sunt de naţionalitate britanică.

Autorităţile încearcă în prezent să-i găsească şi să-i informeze pe cei care au intrat în contact cu britanicul infectat.

Aceste noi cazuri de contaminare aduc la 11 numărul total de cazuri descoperite în Franţa începând din 24 ianuarie.

Ceilalţi şase pacienţi – majoritatea cetăţeni chinezi – identificaţi până acum pe teritoriul francez sunt în continuare spitalizaţi, deşi starea de sănătate a celor mai mulţi dintre aceştia s-a ameliorat.

OMS avertizează în legătură cu o penurie de echipamente de protecţie la nivel mondial

Lumea se confruntă cu o penurie de măşti şi alte echipamente de protecţie în lupta împotriva răspândirii epidemiei de coronavirus, a avertizat vineri directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, relatează Reuters şi AFP.

„Lumea se confruntă cu o lipsă cronică de echipamente de protecţie individuale”, a spus Tedros Adhanom Ghebreyesus în cadrul unei reuniuni a Comitetului executiv al OMS, la Geneva.

El a afirmat că urmează să discute cu oficiali ai lanţului de aprovizionare pentru a încerca să rezolve blocajele de producţie.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat deja săptămâna aceasta că va trimite măşti, mănuşi, costume de protecţie, aparate de respiraţie şi chiar kituri pentru a depista virusul în ţările care solicită ajutor.

 Purtarea măştilor sanitare, obligatorie într-un oraş din Extremul Orient rus

Purtarea măştilor sanitare a fost făcută obligatorie pentru profesiile aflate în contact cu publicul din Habarovsk, un oraş din Extremul Orient rus, din cauza epidemiei provocate în China de noul coronavirus, au anunţat vineri autorităţile locale, citate de AFP.

Decizia va intra în vigoare luni, a declarat într-un comunicat administraţia oraşului Habarovsk, capitala regiunii cu acelaşi nume, aflată la graniţa cu China.

„Purtarea măştilor va fi obligatorie pentru angajaţii din transporturi, centre comerciale şi bănci, pentru profesori, învăţători şi medici, adică pentru toţi cei care sunt în contact zilnic şi strâns cu un număr mare de persoane”, potrivit aceleiaşi surse.

„Aceste măsuri sunt legate de creşterea cazurilor de gripă la Habarovsk şi au, de asemenea, scopul de a preveni răspândirea noului coronavirus”, a declarat responsabila sanitară municipală Tatiana Skorik, citată în comunicatul amintit.

Rusia a confirmat săptămâna trecută că a înregistrat primele două cazuri de contaminare cu noul coronavirus, la doi cetăţeni chinezi, unul în Urali, celălalt în Extremul Orient.

De la începutul epidemiei pe teritoriul chinez, Rusia a adoptat deja o serie de măsuri, printre care închiderea a aproximativ 4.250 de kilometri de frontieră cu China, tăierea legăturilor feroviare şi restricţionarea zborurilor

Pangolinii ar putea fi gazdele intermediare pentru noul coronavirus (studiu)

Secvenţa genomică a noii tulpini de coronavirus izolată de la pangolini este în procent de 99% identică cu cea izolată de la persoanele infectate, ceea ce indică faptul că pangolinii ar putea fi gazde intermediare ale virusului, conform unui nou studiu, transmite vineri Xinhua.

Noul studiu a fost desfăşurat în cadrul Universităţii Agricole a Chinei de Sud.

Conform lui Liu Yahong, preşdintele acestei universităţi, echipa de cercetători a analizat peste 1000 de mostre de metagenom aparţinând unor animale sălbatice şi au ajuns la concluzia că pangolinii sunt cea mai probabilă gazdă intermediară pentru noul coronavirus.

Cercetătorii au identificat în primă instanţă că pangolinii, în proporţie de 70%, au fost depistaţi pozitiv cu Betacoronavirus.

Cercetătorii au izolat virusul şi i-au observat structura la microscopul electronic. Ei au descoperit că secvenţa genomică a tulpinii de coronavirus de la pangolini este în proporţie de 99% identică cu coronavirusul care a infectat mii de persoane în China.

Astfel, cercetătorii chinezi au ajuns la concluzia că pangolinii sunt o potenţială gazdă intermediară pentru noul coronavirus, conform lui Liu Yahong, care a mai precizat că acest rezultat va sprijini măsurile de control şi de prevenţie a epidemiei şi că oferă referinţe ştiinţifice pentru viitoare politici cu privire la animalele sălbatice.

Găsirea animalului vinovat, un joc de-a şoarecele şi pisica

Cercetătorii au pornit într-o vânătoare sistematică, demnă de o anchetă criminalistică, pentru a afla ce animal a transmis noul coronavirus la om, relatează vineri AFP.

Animalul care găzduieşte un virus fără să fie bolnav şi pe care îl poate transmite altor specii se numeşte ”rezervor”. În cazul noului coronavirus, este vorba cu siguranţă de un liliac, conform unui studiu recent, genomurile acestui virus şi ai celor care se întâlnesc la acest animal fiind identice în proporţie de 96%.

Cu toate acestea, ”credem că există un alt animal intermediar” care a transmis virusul oamenilor, a explicat pentru AFP Arnaud Fontanet de la Institutul Pasteur. Într-adevăr, analizele demonstrează că virusul liliacului nu era echipat pentru a se ataşa de receptorii umani. Deci, probabil că el a trecut printr-o altă specie pentru a se adapta omului.

Încă nu se ştie ce animal a jucat acest rol de intermediar. Ipoteza şarpelui, avansată iniţial de cercetătorii chinezi, a fost rapid îndepărtată. Având în vedere natura acestui coronavirus, ”gazda intermediară trebuie să fi fost probabil un mamifer, poate un rozător sau un animal din familia viezurilor”, potrivit profesorului Fontanet.

Cercetătorii cred că acest animal a fost vândut în piaţa din Wuhan, oraşul din China de unde a început epidemia. În ciuda numelui său de ”piaţă de fructe de mare”, numeroase alte animale, inclusiv mamifere sălbatice, erau vândute în acel loc în scop alimentar.

În timpul epidemiei SARS (Sindrom Acur Respirator Sever), din 2002-2003, cauzată tot de un coronavirus, intermediarul a fost zibeta, un mamifer a cărui carne este apreciată în China.

În vederea găsirii animalului vinovat, trebuie identificate toate tipurile de vieţuitoare vândute în piaţă şi sunt necesare teste pentru a se afla dacă sunt purtători ai virusului. Pentru aceasta, se efectuează ”o prelevare faringiană şi o prelevare de excremente”, potrivit profesorului Fontanet.

Virusologul Martine Peeters de la Institutul de Cercetare pentru Dezvoltare (IRD) a realizat cercetări în Africa pentru a identifica rezervorul animalier pentru virusul Ebola. Şi în acest caz, liliacul este cauza. Dacă nu se pot preleva probe direct de la animal, este necesară colectarea excrementelor din sălbăticie. „Am prelevat mii de excremente din numeroase zone din Africa”, a explicat Peeters pentru AFP.

Acelaşi lucru au făcut, fără îndoială, şi cercetătorii chinezi în cazul noului coronavirus, mai ales că piaţa Wuhan a fost închisă la debutul epidemiei.

La sfârşitul lunii ianuarie, ei au anunţat că ”au prelevat 585 de probe de la tarabe şi dintr-o maşină de gunoi” şi că au ”găsit coronavirusul în 33 dintre acestea”, a spus Fontanet. ”Nu se menţionează despre ce eşantioane era vorba, însă cred că erau excremente de pe tarabe”, a adăugat cercetătorul.

Acest lucru este important deoarece poate ajuta la prevenirea reapariţiei virusului, odată ce epidemia se află sub control.

”Prin interzicerea consumului de zibete şi închiderea fermelor pentru creşterea acestora, am putut preveni orice reintroducere” a virusului SARS la om, a declarat Fontanet.

În legătură cu perioada necesară, Eric Leroy, virusolog şi veterinar în cadrul IRD a declarat pentru AFP că „poate fi foarte rapidă, ca SARS, însă poate dura foarte mult”.

„În cazul Ebola, cercetările asupra rezervorului au debutat în 1976, iar primele rezultate au fost publicate în 2005”, a amintit el.

În ceea ce priveşte virusul HIV, ”ancheta a durat douăzeci de ani înainte de a duce către primatele mari”, a notat Martine Peeters.

Printre factorii importanţi se numără proporţia de animale infectate din aceeaşi specie. ”Dacă acesta este foarte scăzut, mai puţin de 1% de exemplu, se reduc în mod evident şansele de a da peste un animal infectat”, notează domnul Leroy.

În privinţa a ceea ce urmează, Fontanet a declarat: ”Contactele animale sălbatice – om, sunt cele care se află la originea acestor transmisii, astfel încât animalele sălbatice ar trebui să fie lăsate acolo unde sunt”.

În încheierea unui studiu publicat luni în jurnalul ştiinţific Nature, cercetătorii chinezi au perconizat ”instituirea unei legislaţii stricte împotriva creşterii şi consumului de animale sălbatice”.

O măsură tranzitorie a fost deja luată: la sfârşitul lunii ianuarie, China a interzis comerţul cu toate animalele sălbatice până la sfârşitul epidemiei.

”De fiecare dată încercăm să stingem un incendiu şi, atunci când este stins, îl aşteptăm pe următorul”, a deplâns Francois Renaud, cercetător la Centrul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică (CNRS) din Franţa, citat de AFP. În opinia sa, ar fi necesar să se creeze un mecanism care să ”cartografieze tot ceea ce este potenţial susceptibil de transmitere a agenţilor infecţioşi la om”, pentru a avea ”un fel de inventar al riscurilor”.

”Trebuie să prevenim epidemiile şi, prin urmare, să lucrăm anticipativ”, a continuat el recunoscând că o astfel de ”bază de date la nivel mondial” ar presupune ”o muncă uriaşă” şi ar necesita fonduri semnificative.

Consumul de animale sălbatice din China, ţinta criticilor din cauza noului coronavirus

Supă de liliac? Cobră pe plită? Băutură din oase de tigru? Mulţi chinezi cred încă în presupusul aport nutritiv al speciilor exotice a căror vânzare a fost temporar interzisă după criza noului coronavirus, deşi tot mai multe voci cer ca măsura să fie definitivă, relatează EFE vineri.

Autorităţile au decretat la sfârşitul lunii ianuarie suspendarea comerţului cu specii sălbatice după ce s-a luat în considerare că de vină pentru noul focar ar fi o mutaţie a unui virus provenit de la unul dintre exemplare – de pangolin potrivit ultimelor date – care se vindea într-o piaţă destinată iniţial fructelor de mare din Wuhan.

Pe lângă peşte sau fructe de mare în această piaţă se făcea trafic ilegal cu carne de şobolan, iepuri sălbatici şi chiar crocodili, potrivit fotografiilor care au circulat pe reţelele de socializare chineze. „Cum poţi mânca liliac?”, se întreabă un utilizator, care recunoaşte însă că celebra supă de liliac nu este un fel de mâncare popular în Wuhan.

Dincolo de această gastronomie exotică, userii au criticat şi conceputul ‘yewei’ (‘gusturi sălbatice), considerat un simbol al bogăţiei şi lăudat pentru presupusele puteri curative pentru afecţiuni ca impotenţa, artrita sau guta.

Reţelele de socializare sunt în fierbere prezentând chinezi protejaţi de măşti sanitare, dar şi devorând broaşte crude sau cumpărând din piaţă şoareci la grătar. „Păi cum să nu contractezi virusul dacă mănânci câini, pisici, şerpi sau lilieci?” exclamă un alt utilizator.

Este adevărat că în unele ocazii chinezii consumă carne de animale sălbatice, dar nu este o practică generalizată şi nici Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) nu a confirmat că este motivul izbucnirii focarului sau că este posibilă contagierea doar prin consumul de specii sălbatice.

În niciun caz nu s-a vorbit de contagiere prin consum de animale exotice, ci prin contact uman direct cu animale vii care purtau virusul şi ulterioara transmitere umană pe căi respiratorii. În acest sens, un medic specialist în microbiologie şi profesor universitar a declarat că noul coronavirus este un virus respirator, „principalul mod de transmitere fiind prin inhalarea de mici picături ce conţin particule infecţioase de virus”.

Un alt expert în virusologie asigură că, în general, consumul de carne sau de alimente de origine animală, cu condiţia să nu fie crude sau puţin gătite, nu prezintă risc de transmitere a bolilor. Riscul ca un virus de la un animal să treacă la om este însă mai mare cu cât este mai mică distanţa evolutivă dintre cele două specii. De exemplu este mai probabil să existe transmiterea unei infecţii virale între două mamifere decât între o reptilă şi un mamifer, notează expertul.

Nimeni nu a dovedit cum poate fi contractat şi totuşi animalele de companie sunt victimele colaterale ale noului coronavirus care a provocat panică în populaţia din China, unde au existat cazuri în care unii stăpâni şi-au abandonat necuvântătoarele de teamă să nu se îmbolnăvească.

Iniţial liliacul a fost considerat drept gazdă a virusului, însă experţii au afirmat că a existat „un animal intermediar” între aceste mamifer şi oameni. Acest eşalon pierdut a ridicat multe suspiciuni, mai ales că unii medici au recomandat ca animalele de companie expuse la focarul de infecţie să fie plasate în carantină. Reţelele de socializare au transformat acest mesaj de prudenţă în faptul că „mascotele pot contracta noul coronavirus”, deşi OMS asigură că până la această dat nu există o probă în acest sens.

Oraşul Wuhan, epicentrul epidemiei, se află în carantină din 23 ianuarie. Înainte de această dată, 5 milioane de locuitori au plecat din oraş, de sărbătorile de Anul Nou Chinezesc şi nu s-au mai putut întoarce din cauza blocajului impus de autorităţi. Mulţi dintre ei şi-au lăsat acasă animalele de companie cu mâncare şi apă pentru doar câteva zile. Multe asociaţii s-au mobilizat pentru a da de mâncare acestor animale părăsite, însă în multe dintre cazuri este deja prea târziu.

Potrivit Asociaţiei pentru Protecţia Animalelor din Wuhan, există între 300.000 – 600.000 câini şi pisici de casă în acest oraş de peste 11 milioane de locuitori. Până acum circa 70 de voluntari ai organizaţiei au izitat peste 500 de case şi au primit solicitări pentru deplasarea în alte 3.000 de locuinţe.