Coronavirus: AstraZeneca şi Rusia îşi vor combina vaccinurile anti-COVID-19, AZD1222 şi Sputnik V

„Anunţăm un program de studii clinice pentru a evalua siguranţa şi imunogenicitatea combinaţiei dintre AZD1222, dezvoltat de AstraZeneca şi Universitatea Oxford, şi Sputnik V, dezvoltat de Institutul de cercetare Gamaleia”, a anunţat filiala din Rusia a companiei AstraZeneca într-un comunicat, precizând că testele vor fi realizate pe persoane cu vârste de cel puţin 18 ani.

Cele două vaccinuri, AZD1222 şi Sputnik V, folosesc ca vectori adenovirusuri, care conţin fragmente genetice ale unei proteine din membrana externă a virusului SARS-CoV-2, dar care care nu se pot replica, potrivit DPA.

Într-un comunicat publicat vineri, Fondul suveran de investiţii din Rusia, care participă la dezvoltarea vaccinului rusesc, a precizat că a propus pe 23 noiembrie companiei AstraZeneca să folosească una dintre cele două componente ale vaccinului Sputnik V.

„AstraZeneca a acceptat propunerea (…) de a utiliza unul dintre cei doi vectori ai vaccinului Sputnik V în studii clinice suplimentare dedicate propriului său vaccin, care vor începe înainte de sfârşitul acestui an”, a transmis Fondul suveran de investiţii din Rusia.

Preşedintele Vladimir Putin a anunţat încă din luna august că Rusia este prima ţară din lume care a înregistrat un vaccin anti-COVID-19 şi că una dintre fiicele lui a fost deja inoculată cu acesta.

Vaccinul Sputnik V, denumit în semn de omagiu adus primului satelit artificial din lume, lansat de URSS în 1957, reaminteşte prin numele său o mare reuşită ştiinţifică a savanţilor ruşi şi o înfrângere istorică a rivalilor lor americani din epoca cursei pentru cucerirea spaţiului.

Totuşi, Rusia a fost vizată de numeroase critici, venite din partea cercetătorilor occidentali care considerau că anunţul din august era prematur, întrucât a fost făcut înainte de debutul studiilor clinice de masă (de fază 3) şi înainte de publicarea rezultatelor ştiinţifice.

Comunitatea internaţională, în special cea occidentală, considera că acel anunţ reprezenta voinţa Moscovei de a implementa „o diplomaţie a vaccinului” cu scopul de a-şi extinde influenţa în lume. De atunci, Rusia a anunţat parteneriate pentru studii clinice (cu Belarus, Venezuela şi India) şi pentru producţia vaccinului său (cu India, Brazilia, China, Coreea de Sud).

În luna iulie, Marea Britanie, Statele Unite şi Canada au acuzat serviciile de informaţii ruse că s-au aflat în spatele unor atacuri comise de hackeri pentru a fura informaţiile obţinute în urma cercetărilor ce vizau vaccinurile occidentale anti-COVID-19.

Moscova a dezminţit acele acuzaţii şi a anunţat la scurt timp după aceea un acord care permite producerea în Rusia a vaccinului dezvoltat de AstraZeneca şi Universitatea Oxford.

„Victorie finală”

Potrivit comunicatului publicat vineri de AstraZeneca, „combinaţii de diferite vaccinuri anti-COVID-19 pot reprezenta o etapă importantă pentru a genera o protecţie mai mare prin intermediul unei reacţii imunitare mai puternice şi printr-o mai bună accesibilitate”.

Directorul Fondului suveran de investiţii din Rusia, Kirill Dmitriev, a declarat că „acest exemplu unic de cooperare între cercetători din diverse ţări în lupta comună împotriva noului coronavirus va juca un rol decisiv pentru obţinerea unei victorii finale asupra pandemiei la scară mondială”.

„Suntem hotărâţi să dezvoltăm acest parteneriat în viitor şi să începem producţia comună după ce noul vaccin îşi va fi demonstrat eficienţa în timpul studiilor clinice”, a adăugat oficialul rus.

Rusia a anunţat că vaccinul său Sputnik V are o eficienţă de 95%. Acest vaccin se află în prezent în faza 3 a studiilor clinice, realizate pe un eşantion de peste 40.000 de voluntari. Rusia a demarat săptămâna trecută campania de vaccinare a populaţiei sale, începând cu angajaţii din sectoarele profesionale cu risc sporit de infectare cu SARS-CoV-2.

Compania AstraZeneca şi Universitatea Oxford au anunţat că vaccinul lor are o eficienţă medie de 70%.

Rusia a anunţat vineri că a depăşit pentru prima dată pragul de 600 de decese zilnice cauzate de maladia COVID-19, într-o perioadă în care această ţară se confruntă cu al doilea val al pandemiei, însă autorităţile federale refuză să impună un lockdown generalizat.

Bilanţul oficial de 45.893 de decese raportate în Rusia din cauza maladiei COVID-19 de la începutul anului reflectă o rată de mortalitate mai mică decât în Occident, dar lasă loc interpretărilor, întrucât autorităţile ruse recenzează doar decesele care, după autopsie, au drept primă cauză noul coronavirus.

Joi, Serviciul Federal de Stat pentru Statistică (Rosstat) din Rusia a publicat cifrele lunare de mortalitate, potrivit cărora luna octombrie 2020 a înregistrat cu aproape 50.000 de decese suplimentare în raport cu octombrie 2019.