CORONAVIRUS Planurile de salvare cu bani de la stat scumpesc masiv bondurile guvernamentale, în întreaga lume. România e mai expusă ca oricând

Randamentul bondurilor emise de Italia pe 10 ani a urcat cu șase puncte de bază imediat după ce țara a anunțat un plan de măsuri, bazat pe bani de la stat,  pentru sprijinirea economiei.

Nu este singura situație de acest gen, bondurile fiind în creștere în întreaga lume. Pentru prima dată după mult timp, bondurile pe 30 de ani emise de Germania au revenit la dobânzi peste 0, în timp dobânzile pentru titlurile de trezorerie  emise pe 10 ani de  SUA au suferit cea mai mare creștere din ultimii aproape 40 de ani.  Titlurile emise de Spania, Franța și Marea Britanie au și ele dobânzui mai mari.

Semnul cel mai îngrijorător vine dinspre Germania, ale cărei obligațiuni reprezintă o referință (benchmark), iar creșterea de astăzi indică o perspectivă de majorare a dobânzilor în întreaga Europă, cel puțin, și p eo perioadă mai lungă de timp.

” Obligațiunile suverane din  întreaga Europă se scumpesc, după ce mai multe state, de la Marea Britanie până la Franța și Italia, au dezvăluit planurile lor de a evita criza prin cheltuieli guvernamentale”, notează Bloomberg. Potrivit sursei citate, guvernele lumii au planuri de stimuli fiscali în valoare de peste 1.100 de miliarde dedolari.

” Având în vedere aceste cheltuieli masive, dobânzile nu au cum să nu crească. Indiferent de ce țară vorbim. Este valabil pentru SUA, Spania, Franța, Germania, oricare „, comentează analistul șef al Danske Bank.

România, cel mai vulnerabil stat UE la șocurile externe. Guvernul mai este refuzat și de băncile din țară, iar speranța stă în BNR

România nu putea fi ocolită de acest trend, ba dimpotrivă. Dobânzile pentru obligațiunile în lei, pe 10 ani, au ajuns deja la 6%, conform unui trezorier din piață. Mai mult, sursa citată spune că situația este chiar mai gravă decât în criza din 2009, iar măsurile luate până acum de Guvern și BNR nu sunt cele mai bune. Ca exemplu de eficiență el amintește Polonia, care a cumpărat titluri de stat, prin Banca Națională.

Încă din 1990, cel mai mare pericol pentru economie României a fost sistarea sau scumpirea finanțării externe, fie că vorbim despre împrumuturi ale statului, fie că vorbim despre investiții directe ale companiilor din afară. În acest moment, România este cea mai vulnerabilă țară din Uniunea Europeană din acest punct de vedere, singura al cărei deficit bugetar a sărit de 3%, nivelul maxim impus în UE. Țara noastră se află, de altfel, în procedură de infrigement din acest motiv, deficitul pe 2019 ajungând la nu mai puțin de 4,6%.

Mai mult decât atât, pentru prima dată în peste 20 de ani, am avut deficit, chiar dacă marginal, încă din prima lună a anului. Toate acestea înseamnă că România va avea nevoie de finanțare și că evoluțiile prezentate mai sus reprezintă o veste cumplită. Este practic, imposibil, ca țara noastră să nu se alinieze trendului și încă cu circumstanțele agravante date de dimensiunea deficitului bugetar, dar și de adâncirea lună de lună a deficitului de cont curent.

Cum nu se putea mai rău, statul începe să aibă probleme și cu atragerea banilor de la băncile din țară. La ultima încercare nu a reușit să atragă aproape nimic, băncile cerând o dobândă cu mult mai mare decât cea pe care era statul dispus să o plătească.}n fapt, marea problem a fost că băncile nu au avut pur și simplu încredere în stat, pentru a îl împrumuta cu cele 600 de milioane de lei cerute, în contextul în care, la acel moment, nu fusese luată nicio măsură concretă de protecție împotriva crizei Coronavirus. Băncile au oferit doar 90 de milioane de lei.

Singura speranță vine acum de la Banca Națională a României, care va încerca să injecteze lichiditate în piață prin operațiuni de tip Repo( împrumuturi acordate băncilor contra titluri de stat) și să stimuleze instituțiile de credit să împrumute statul, inclusiv prin majorarea pragului de deținere pentru titluri guvernamentale.

Conform planului, România trebuie să se împrumute anula acesta circa 90 de miliarde de lei, însă această sumă nu ia în calcul nici efectele Coronavirus și nici impactul măsurilor de stimulare pe care Guvernul abia le-a luat.