Datele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), actualizate zilnic, arată că valoarea unitară a activului net (VUAN) a scăzut cu circa 10% comparativ cu începutul anului, și chiar mai mult în comparație cu februarie când, până după jumătatea lunii, fondurile au înregistrat creșteri importante de randament. Mai clar , valoarea unității de fond a scăzut cu circa 10%, în medie, ceea ceînseamnă, defapt, că sumele acumulate de români în conturile de pensii private au scăzut cu 10%. În cazul anumitor fonduri sunt și scăderi mai mari. Fondul administrat de NN, de exemplu, cel mai mare din România, a marcat o scădere de 13% față de maximul acestui an.
Aceste evoluții au marcat absolut toate piețele financiare și nu diferențiază cu nimic fondurile private de pensii. Mai mult decât atât, sistemul de pensii private obligatorii este mai sigur decât alte forme de economisire, după cum explică și Dan Armeanu, vicepreședintele ASF pentru sectorul pensii private. În acest sens, este de precizat că legea garantează suma acumulată din plata contribuției, indiferent de situație. Altfel spus, chiar și în cazul în care sistemul va avea pierderi sau în situația puțin probabilă în care un administrator ar da faliment, contribuabilii își vor primi sumele cotizate, chiar dacă fără un adaos(în cazul în care randamentul va fi negativ pe întreaga perioadă de cotizare). Garantarea sumei cotizate este asigurată de mai multe mecanisme, primul dintre ele fiind provizioanele constituie de către administratori. Ultimul mecanism este unul în care este implicat și statul și presupune ca plata să se facă de către Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul Pensiilor Private, care, prin lege, are inclusiv posibilitatea de a se împrumuta de la stat în cazul în care nu are suficiente lichidități. Acest fond este alimentat tot de către administratorii de pensii private.
” România are unul dintre cele mai moderne sisteme de pensii private de tip contribuții definite şi totodată unul dintre cele mai puternice modele de siguranţă. Nu mai puţin de zece elemente de siguranţă fac din Pilonul II un sistem solid şi sigur pentru cele peste 7 milioane de participanţi, dintre care menționăm: rata minimă de rentabilitate, garantarea contribuţiilor nete, separarea activelor, supravegherea prudenţială şi Fondul de Garantare. Legislaţia care stă la baza sistemului de pensii private prevede constituirea de provizioane tehnic din resursele proprii ale administratorilor, astfel încât contribuțiile nete ale participanților la fondurile de pensii administrate privat să fie garantate. Provizionul este reprezentat de un volum adecvat de lichidităţi, corespunzător angajamentelor financiare rezultate din prospectul schemei de pensii, care vor acoperi inclusiv riscurile biometrice: deces, invaliditate şi longevitate şi/sau nivelele stabilite ale pensiilor, în masura în care acestea sunt prevăzute în schemele de pensii administrate privat. „, explică vicepreședintele Dan Armeanu.
Când va începe plata pensiilor și în ce sunt investiți banii. Mai mulți bani merg spre împrumuri pentru stat, în viitor
Pe de altă parte, trebuie luat în considerare că pensiile private reprezintă investiții pe termen lung, motiv pentru care o fluctuație de o lună sau chiar de un an nu este atât de relevantă. Grosul pensiilor vor intra la plată abia în jurul anului 2030, când vor împlini vârsta de pensionare cei care aerau aproape de limita de 35 de ani la începutul sistemului, în 2008. Până acum, administratorii au reușit să aducă un plus de peste 150% , ca randament din investiții. Peste 60% din banii de pensii sunt plasați în titluri de stat, considerate instrumente foarte sigure și circa 20% în acțiuni bursiere. De altfel, pierderile din ultima lună vin aproape exclusiv din scăderea Burselor, fenomen global care a afectat toate formele de investiții. Restu de 20% sunt în obligațiuni corporative sau municipale ori depozite bancare.
„Având în vedere orizontul de contributivitate de 30-40 de ani, economisirea în sistemul de pensii private trebuie văzută pe termen lung, episoade de volatilitate pe termen scurt s-au consemnat în ultimii ani și probabil că vor mai avea loc în viitor. În ultimii ani, de exemplu, s-au mai înregistrat perioade de volatilitate ridicată în august 2015, ianuarie 2016, iunie 2016, iunie 2017 și în decembrie 2018. În ciuda acestor episoade temporare de volatilitate, activele totale ale fondurilor de pensii private au crescut de la an la an. Printr-o politică de investiții prudentă și conservatoare, cu investiții de peste 60% în titluri de stat, administratorii de fonduri de pensii private asigură respectarea cerințelor privind securitatea, calitatea și profitabilitatea activelor. Politica de investiții are în vedere totodată și diversificarea echilibrată a portofoliilor fondurilor de pensii private, rezultată din investirea într-un mix de instrumente financiare precum: acțiuni, obligațiuni corporative, obligațiuni supranaționale, depozite și investiții în fonduri mutuale, astfel încât să se diminueze riscul de piață aferent unei clase de active, într-un anumit moment, în care se înregistrează fluctuații ale prețului activelor financiare. „, explică Dan Armeanu.
De precizat și că ASF a permis fondurilor să meargă până la 100% cu ponderea titlurilor de stat, față de 70%, pentru a limita riscul care este acum în creștere pe piețele de capital. Acest lucru se întâmplă și pentru că ponderea titlurilor a crescut natural, prin scăderea valorii acțiunilor de la Bursă.
Administratorii: Toate piețele au fost afectate
Ulterior publicării acestu materia, în forma lui inițială, Asociația pentru Pensii Administrate Privat (APAPR) a emis un comunicat de presă. Îl redăm integral mai jos:
• Restricțiile impuse libertății de mișcare a persoanelor și bunurilor în contextul crizei CoVid-19 au afectat semnificativ economia globală, piețele de capital și cotațiile tuturor activelor financiare.
• Scăderile cotațiilor bursiere de circa 25% în România și principalele piețe europene (Germania, Franța, Marea Britanie) au dus la o depreciere temporară a valorii activelor administrate de Pilonul II de pensii private.
• Performanțele investiționale ale Pilonului II rămân pozitive atunci când sunt privite pe termen mai lung (1, 3, 5 și 10 ani). Situația actuală este temporară, cauzată de o situație obiectivă evidentă, iar experiență arată mereu o recuperare a valorii activelor odată cu revenirea la normal a activității economice.
Economia globală și toate piețele financiare internaționale au fost afectate în ultimele luni de efectele pandemiei cu noul Coronavirus, precum și de restricțiile impuse libertății de mișcare a persoanelor și bunurilor, o situație fără precedent în istoria modernă a umanității. În mod cu totul firesc, statele lumii dau în aceste momente grele prioritate protejării vieților omenești și nu evoluției economiei. În prezent, o bună parte a economiei globale este oprită, iar piețele financiare reflectă acest lucru prin deprecierea activelor. Cu toții vedem că nu există stat sau domeniu care să nu fie afectat de această criză globală, iar România nu face excepție.
Fondurile de pensii private reprezintă o oglindă fidelă a evoluției economice, a pieței muncii dar și a piețelor financiare pe care investesc, cu prudența și responsabilitate, banii economisiți de români. Ca urmare a șocului puternic suferit de piețele financiare, fondurile de pensii private din România se confruntă cu o depreciere temporară a valorii activelor administrate.
Pe primele trei luni ale acestui an, această depreciere este în medie de -6,7% pentru fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) din România. Această evoluție este cauzată în principal de scăderile pe care le-au înregistrat piețele financiare globale. Bursa de Valori de la București a scăzut cu 24% pentru aceeași perioadă, bursele din Marea Britanie și Germania cu 25%, iar bursă din Franța cu 26%.
Experiența tuturor crizelor precedente ne arată că fondurile de pensii private sunt însă printre actorii financiari cel mai puțin afectați de volatilitate, întrucât își investesc activele și fac plăți pe termen foarte lung. De aceea nu se poate vorbi de „pierderi” propriu-zise în ceea ce privește evoluția actuală a banilor din Pilonul II, ci de „deprecieri” temporare de active. Viitorii pensionari nu sunt afectați de aceste scăderi conjuncturale, iar puținii participanți care ies la pensie în această perioadă din Pilonul II sunt protejați de mecanismul garanției absolute (nivelul total al pensiei nu poate fi mai mic decât valoarea contribuțiilor minus comisioanele legale) și de performanțele investiționale trecute ale fondurilor de pensii.
În context, trebuie amintit și faptul că rezultatele investiționale ale tuturor fondurilor de pensii private rămân în continuare pozitive dacă le privim pe un orizont de timp relevant, astfel: +1,3% în ultimul an (martie 2019 – martie 2020) ; medie anuală de +2,2% în ultimii 3 ani ; medie anuală de 3% în ultimii 5 ani și medie anuală de 5,6% în ultimii 10 ani.
Performanțele fondurilor de pensii trebuie judecate pe termen lung. Panica nu este justificată în cazul unor scăderi pe termen scurt, cauzate de evenimente obiective precum actuala criză globală. Odată cu așteptata revenire economică, piețele financiare își vor reveni și ele, la fel și rezultatele fondurilor de pensii și de investiții, așa cum s-a întâmplat de fiecare dată, inclusiv după criza financiară din 2007-2009. Cel mai recent exemplu de revenire îl avem chiar în anul 2019, când performanța medie a fondurilor de pe Pilonul II de pensii a fost de 11,8% după cea de doar 1% în 2018, cauzată de efectele nefaste ale OUG 114/2018.
Administratorii Pilonului II dau asigurări că gestionează banii economisiți de români cu maximă responsabilitate și prudență în această perioadă dificilă, care va fi depășită cu bine.