Economica.net - Cine pierde și cine câștigă din fenomenul Coronavirus. Lumea nu va mai fi la fel din 2020. România pierde bani și locuri de muncă (Analiză) - Economica.net

Cine pierde și cine câștigă din fenomenul Coronavirus. Lumea nu va mai fi la fel din 2020. România pierde bani și locuri de muncă (Analiză)

Efectele economice ale coronavirusului sunt perverse, inclusiv pentru România: firmele fragile dispar, cele puternice se repoziţionează şi îşi amână planurile de dezvoltare şi investiţii. Băncile comerciale renunţă la exit-uri, creditarea scade şi se repoziţionează. Comerţul online şi firmele de curierat cresc, în timp ce exporturile scad şi materiile prime se scumpesc, ceea ce înseamnă produse electronice şi electrocasnice mai scumpe! Deficitul bugetar ar putea exploda.

Gabriela Ţinteanu - lun, 09 mart. 2020, 19:39

Trimite pe:

Pandemia mondială Covid 19 determină regândirea modelului de business pentru acest an pentru majoritatea companiilor din România. Toate ar trebui să îşi facă cel puţin trei scenarii pentru a trece de această criză ale cărei efecte vor fi vizibile din partea a doua a trimestrului al II-lea şi la nivelul firmelor foarte mici, nu doar la nivel de depreciere a monedei naţionale şi scădere a preţului acţiunilor pe bursă ca acum. Cum în majoritatea cazurilor, perdanţii vor fi ramurile de producţie, exporturile şi turismul, iar câştigători comerţul online şi firmele de curierat, este foarte probabil ca deficitul bugetar să aibă probleme mari în două trei luni, tocmai din cauza scăderilor înregistrate pe partea de venituri.

După cum ne-a declarat Vlad Năstase, CEO al Concilium Consulting, „economia României şi-ar putea reveni, într-un scenariu optimist, chiar de la sfârşitul trimestrului al II-lea alanului în curs. Într-un scenariu mediu optimist, la sfârşitul trimestrului al III-lea ar apărea semnele de revenire, iar în scenariul pesimist, anul 2020 va fi un an compromis pentru majoritatea firmelor din România. Nu cred că anul 2020 va mai fi un an de creştere şi dezvoltare pentru firme, ci unul de suprevieţuire”.

Opiniile lui Vlad Năstase au la bază analiza pe care acesta a făcut-o asupra potenţialelor efecte pe care coronavirusul ar putea să-l aibă asupra celor circa 600.000 de persoane juridice din România, care în proporţie de peste 70% nu au nici un plan de a face faţă riscului pe care această epidemie îl impune. Dacă ar fi să facem o analiză a ramurilor industriale care sunt şi vor fi cel mai mult afectate de această epidemie, nu putem să nu constatăm că numărul perdanţilor este mai mare decât cel al câştigătorilor.

Astfel, industriile de aviaţie, producătorii de avioane şi de componente pentru industria aviatică, turismul şi ramura hospitality au raportat deja un 20% – 30% procente dediminuare a traficului. Despre altfel de procente de încetinire a ramurilor industriale care vor fi afectate de coronavirus nu poate fi încă vorba. „În schimb, cifrele publicate până acum de Reuters şi Bloomberg despre cele peste 90 de ţări afectate de epidemia mondială, indică un procent de minimum 40% din economia mondială ca fiind afectată de acest virus”, spune Năstase.

Cei mai afectaţi sunt cei care generează materii prime, petrolul a atins un minimum de 30 de dolari pe baril ieri, iar preţul de 20 de dolari nu pare departe. Materiile prime vor fi influenţate din punct de vedere al preţului (multe proveneau din China). Este foarte probabil să ne confruntăm în curând cu o creştere a preţurilor pentru produsele finite pe partea de electronice şi electrocasnice. „Este clar că o criză economică poate fi generată de o problemă medicală. Şi nici nu ar fi pentru prima dată în istorie”, spune Năstase. Cât despre firmele româneşti, acesta declară că efectele Covid 19 pentru ele se vor vedea abia din trimestrul al II-lea. Firmele mici sunt din acest punct de vedere cele mai vulnerabile, ele nu îşi fac nici analiză de risc, nici nu îşi fac analize proprii ale activităţii, analize care să aplice diverse scenarii pentru cazurile de răspândire a virusului.

Băncile şi amânarea proceselor de vânzare cumpărare sau a exit-urilor bancare

Băncile comerciale, deja puternic afectate de căderile bursiere de la începutul acestei săptămâni vor avea şi ele nevoie de o nouă politică de business şi nu legată de felul în care dau kituri de ingienizare angajaţilor şi clienţilor, ci de o reanalizare a companiilor pe care le au în portofoliu din punct de vedere al riscului şi de cât de dependente sunt acestea de fluctuaţiile cursului şi de creditele bancare. „În scenariile lor de lucru, băncile vor trebuie să acorde elementelor variabile din analiza unei companii o importanţă compusă mult mai mare”, spune Vlad Năstase.

În acest sens, consultantul precizează că pe zona corporate vom asista la o încetinire a creditelor nou acordate, iar pentru creditele existente, inclusiv pentru cele pentru capital de lucru se va face o analiză nouă în funcţie de ramurile industriale în care activează compania. Pentru creditele revolving, Vlad Năstase nu exclude posibilitatea ca la primele semne de slăbiciune a firmei, banca să decidă micşorarea liniei de credit sau chiar suspendarea ei. De asemenea, el atrage atenţia asupra rolului foarte mare pe care îl joacă în economie creditul furnizor, precum şi asupra faptului că scăderea liniilor de credit va produce şi un efect de domino asupra firmelor existente pe lanţul creditului furnizor.

În actualul context, în care activitatea bancară devine legată şi de cea a ramurilor industriale pe care le-am finanţat, anumite tranzacţii, vânzări, achiziţii sau fuziuni s-ar putea să fie amânate, cel puţin pentru anul în curs. „Toţi posibilii cumpărători vor încerca să pondereze preţul, context în care mai multe bănci care nu au un motiv foarte serios pentru exit acum, vor amâna procesul. Este de notorietate că în România, Credit Agricole doreşte să vândă pentru că nu a avut nici un interes să crească. Dar depinde care este preţul minim pe care va fi dispusă să-l accepte. În cazul Garanti Bank, depinde foartemult de gradul în care BBVA, acţionarul majoritar, va avea sau nu nevoie de cash-ul generat de o astfel de tranzacţie. Dacă eu ca bancă mă voi confrunta cu companii pe care le-am finanţat şi care acum au probleme sau ar putea să aibă probleme, este logic că banca mamă nu se va angaja anul acesta în dezvoltarea unei alte strategii generată de o astfel de tranzacţie.”, a concluzionat Vlad Năstase.

Obiceiurile de consum se regândesc: aşa creşte comerţul online şi firmele de curierat

O altă ramură perdantă în contextul mondial actual sunt exporturile. Majoritatea, circa 70%-80% din exporturile României sunt către Germania şi în special pe zona de componente auto, ţară care se confruntă oricum cu o încetinire a economiei. Vulnerabilitatea exporturilor României va antrena şi vulnerabilitatea deficitului comercial. Odată cu repoziţionarea firmelor de export, care vor fi obligate să-şi regândească poziţiile geografice către care exportă pentru a nu se închide ca business, populaţia va trebui să-şi regândească obiceiurile de consum, fapt care, în cazul prelungirii epidemiei cu coronavirus, ar putea aduce la o creştere fără precedent a comerţului online şi implicit a firmelor de curierat.

În zona de sănătate – medicamente, dacă va funcţiona scenariul optimist şi China va reporni relativ repede, reculul economic ar trebui să nu existe. Totuşi, disperarea populaţiei de a-şi face stocuri de medicamente s-ar putea să creeze ceva probleme. Cu atât mai mult cu cât, Germania, de exemplu, a luat decizia ca pentru anumite medicamente exportul să fie interzis, tocmai pentru a asigura consumul intern. Tot la fel cum producătorul unui cunoscut dezinfectant spitalicesc, Ecolab, din statul Minnesota, SUA, care prin fabrica din Zurich care deserveşte întreaga Europă a stabilit cota parte pentru fiecare ţară, cantităţile fiind stabilite în ordinea priorităţilor stabilite de Zurich. Medicamentele vor fi una din industriile câştigătoare de pe urma coronavirusului, nu şi în România, din păcate.

Construcţiile, transporturile, huburile logistice, traficul comercial în porturi şi construcţiade nave sunt alte câteva ramuri economice care vor fi afectate negativ de coronavirus, fie şi doar sub aspectul penuriei de forţă demuncă, adusă în ultima perioadă din Asia, în special din Vietnam. Contractele cu muncitorii din Asia sunt pe perioadă determinată şi nu se ştie dacă, după expirarea perioadei, angajatorul va mai găsi sau nu altă forţă de muncă. Cu toate acestea, pe termen lung, retailul va rămâne câştigător, chiar dacă în următoarea perioadă ne putem confrunta cu stagnări ale preţurilor şi de aşteptări pentru tranzacţii.

În toată această ecuaţie complicată, statul ar trebui să rămână pe poziţii, să continue procesele de dezvoltare a infrastructurii şi toate celelalte programe strategice care implică transportul de gaze sau exploatarea resurselor naturale, chiar dacă va creşte preţul la anumite materii prime şi forţa de muncă pentru aceste proiecte s-ar putea dovedi uneori insuficientă. Este însă adevărat că dacă toate aceste efecte se vor produce, bugetul de stat va avea o problemă foarte mare cu deficitul şi fără să crească pensiile sau să dubleze alocaţiile. Cheltuielile rămân fixe, dar veniturile la buget vor scădea ca urmare ascăderii activităţii firmelor şi a intrării creşterii economice cel puţin în stand-by, varianta optimistă.

Tags: cine pierde cine castiga din corona coronavirus covid 19 efecte economice coronavirus epidemia cu virusul corona taie veniturile companiilor firmele atacate de coronavirus

Cele mai noi

Cod roşu de viscol în şapte judeţe, Cod portocaliu şi galben în aproape toată ţara – ANM

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, joi, o atenţionare Cod roşu de viscol puternic, ce vizează, pe parcursul zilei de vineri, zone montane din şapte judeţe, precum şi......