Corpul de control al premierului a constatat mai multe deficienţe la 12 sucursale ale Inspectoratului de Stat în Construcţii

Potrivit sintezei rapoartelor de control, postată pe site-ul Guvernului, în urma verificărilor a fost constatată limitarea rolului statului în exercitarea controlului în domeniul calităţii în construcţii ca urmare a unor dispoziţii ilegale ale inspectorului general al Inspectoratului de Stat în Construcţii şi ale ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

‘Inspectoratul de Stat în Construcţii este obligat să participe la toate fazele determinante stabilite prin proiect şi acceptate de inspectoratele teritoriale în construcţii competente. (…) În exercitarea controlului de stat în construcţii, reprezentanţii Inspectoratului de Stat în Construcţii au obligaţia de a inspecta, pe parcursul execuţiei obiectivelor de investiţii în fazele determinante, dacă sunt îndeplinite condiţiile tehnice din proiecte şi reglementările tehnice şi de a autoriza continuarea lor numai dacă sunt îndeplinite aceste condiţii. Începând cu anul 2014, ca urmare a unor dispoziţii ale inspectorului general al Inspectoratului de Stat în Construcţii, precum şi ca urmare a emiterii de către ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice a Ordinului nr. 1370/2014, participarea la toate fazele determinante a reprezentanţilor inspectoratelor în construcţii nu mai este obligatorie, ceea ce contravine flagrant prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 63/2001’, se arată în sinteza rapoartelor de control.

De asemenea, conform sursei citate, au fost înregistrate deficienţe cu privire la activitatea de constatare şi sancţionare a contravenţiilor. În acest context, potrivit rapoartelor, personalul cu atribuţii de control a aplicat un număr mic de sancţiuni contravenţionale, în comparaţie cu numărul mare de acţiuni de control şi inspecţie raportat.

Mai mult, după cum precizează sursa citată, deşi au fost constatate nereguli care, potrivit dispoziţiilor legale, constituiau contravenţii care se sancţionau cu amendă, nu au fost întocmite procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.

‘Procedând astfel nu a fost asigurată aplicarea în mod unitar a normelor legale ce reglementează exercitarea controlului de stat al calităţii în construcţii, în scopul prevenirii sau limitării unor situaţii ce pot apărea la construcţii şi care pot pune în primejdie sau afecta negativ viaţa, sănătatea sau pot cauza pierderi materiale. Mai mult decât atât, nesancţionarea cu amendă a unor fapte contravenţionale a avut drept consecinţă neîncasarea unor venituri datorate bugetului general consolidat al statului’, precizează sinteza rapoartelor de control.

De asemenea, conform sursei citate, în unele acte de control, inspectorii în construcţii au constatat săvârşirea mai multor fapte care constituiau contravenţii, dar au aplicat sancţiuni doar pentru unele dintre ele.

În unele cazuri, deşi prin sesizările primite au fost reclamate aspecte majore de încălcare a prevederilor legale referitoare la construirea unor imobile, reprezentanţii Inspectoratului Regional în Construcţii Bucureşti-Ilfov au declinat competenţa de soluţionare către autorităţile administraţiei publice locale, iar în alte situaţii în care au fost reclamate aspecte minore de încălcare a prevederilor legale, cum ar fi modificări interioare ale imobilelor fără afectarea structurii de rezistenţă a clădirii, aceştia au efectuat verificări şi au aplicat ‘în mod eronat’ sancţiuni pentru executarea de lucrări fără autorizaţie de construire.

Au fost semnalate deficienţe legate de neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către personalul cu atribuţii de control din cadrul inspectoratelor teritoriale în construcţii a unor atribuţii de serviciu, între care neverificarea îndeplinirii măsurilor dispuse prin unele procese-verbale de control.

Conform sintezei rapoartelor de control, ‘în cadrul structurilor teritoriale ale Inspectoratului de Stat în Construcţii nu au fost organizate evidenţe precise şi complete cu privire la stabilirea şi încasarea sumelor echivalente cotelor de 0,1% şi 0,7% datorate de către investitori sau proprietari, potrivit dispoziţiilor legale’.

Raportul menţionează că reducerea repetată a numărului de posturi a dus la un deficit de personal la nivelul tuturor structurilor ISC.

În vederea remedierii deficienţelor constatate în activitatea celor 12 structuri teritoriale ale ISC au fost propuse următoarele măsuri: asigurarea autonomiei ISC, în vederea garantării imparţialităţii în exercitarea controlului de stat în construcţii, suplimentarea numărului de angajaţi din cadrul inspectoratelor judeţene în construcţii, cu personal specializat în domeniile de competenţă ale ISC şi suplimentarea corespunzătoare a bugetului instituţiei, elaborarea unor proceduri care să reglementeze pentru personalul cu atribuţii de control din cadrul ISC activitatea de constatare şi sancţionare a faptelor contravenţionale, precum şi modalitatea de stabilire a cuantumului amenzilor aplicate, în funcţie de gravitatea faptei, în limitele prevăzute de lege. De asemenea, a fost propusă realizarea, la nivelul ISC, a unui sistem informatic pentru monitorizarea permanentă a lucrărilor autorizate.