Corpul de control al premierului: Intervenţia de urgenţă în urma incendiului de la Colectiv a fost o acţiune necoordonată

Potrivit documentului, absenţa coordonării a fost generată în principal de: ‘lipsa de exerciţii în caz de urgenţe majore, neconcordanţe în legislaţie şi baza materială deficitară’.

Documentul apreciază că modul de acţiune al instituţiilor implicate în intervenţia din seara de 30 octombrie 2015 a fost „unul sub medie”, constatându-se că există instituţii care şi-au făcut datoria în mod corespunzător şi altele care au manifestat deficienţe, anunţă News.ro.

Corespunzător au acţionat: Instituţia Prefectului, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare.

În cazul instituţiilor cu deficienţe, Corpul de Control îşi argumentează concluzia pentru fiecare în parte.
Conform raportului, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii” Bucureşti – Ilfov nu a respectat procedurile în ceea ce priveşte posibila declanşare mai devreme a Planului Roşu de Intervenţie, nu a alertat echipajele din cadrul serviciilor de sprijin, a existat o succesiune la comanda operaţiunilor a unui număr mare de persoane într-un interval foarte mic de timp, iar pe durata controlului, nu a reuşit să furnizeze numărul exact şi felul utilajelor care au participat la acţiunea din seara incendiului.

Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă este acuzat că nu a respectat prevederile imperative ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, în ceea ce priveşte coordonarea în ansamblu a situaţiilor de urgenţă, nu doar a activităţii de prim ajutor calificat şi asistenţă medicală de la locul evenimentului.

În cazul spitalelor unde au fost internate victimele, au fost evidenţiate probleme din cauza inexistenţei planurilor albe de asistenţă în situaţii de urgenţă, la care se adaugă nefuncţionarea la capacitate a Clinicii de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti (Floreasca) şi raportările contradictorii atât în privinţa numărului de victime internate, cât şi în privinţa infecţiilor nosocomiale;

Concluzia referitoare la Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti are la bază raportul acestei instituţii, care conţine date neconcludente şi contradictorii, atât în ceea ce priveşte numărul pacienţilor din fiecare spital cât şi în ceea ce priveşte numărul infecţiilor nosocomiale, ridicând suspiciuni în privinţa controalelor în baza cărora a fost întocmit.
„De asemenea, inexistenţa planurilor albe la nivelul spitalelor poate fi imputată şi acestei instituţii din cauza neimplicării în elaborarea acestor planuri”, menţionează documentul, conchizând că „se impune reformarea radicală şi îmbunătăţirea sistemului de asistenţă de urgenţă în caz de accidente colective, calamităţi şi dezastre în fază prespitalicească, precum şi a asistenţei de urgenţă în cadrul spitalelor”.

Conform raportului Corpului de control al primului-ministru în cazul incendiului din clubul Colectiv, planul roşu de intervenţie nu a fost declanşat imediat deşi cel puţin unul dintre apelurile primite conţinea elemente care arătau existenţa unei situaţii foarte grave. Planul a fost declanşat la 22.50, adică la 18 minute de la primele apeluri la 112 şi la 7 minute de la momentul informaţiilor primite de le echipajele aflate la locul intervenţiei. 

Deşi planul a fost declanşat de către prefectul Capitalei, „există elemente de incertitudine” privind comunicarea acestui fapt către toate entităţile implicate în intervenţie, se mai menţionează în raport.

Direcţia Generală de Poliţie Bucureşti a comunicat oficial Corpului de control al primului-ministru că nu i-a fost trimisă informarea, iar înscrisurile transmise de Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, de Jandarmeria Capitalei şi de Poliţia Locală Bucureşti nu fac referire la momentul la care a fost instituit planul roşu de intervenţie.

În cazul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABI), la data de 30 octombrie 2015 existau 182 de ambulanţe, din care 152 în stare de funcţionare, iar dintre acestea 76 la sută erau foarte vechi şi în situaţie de casare. De asemenea, conform legislaţiei şi raportat la numărul populaţiei, la acea dată SABi ar fi trebuit să funcţioneze cu 1.740 de angajaţi, dar avea doar 868, înregistrând un deficit de 50,11 la sută.

În document se mai arată că raportul DSP Bucureştu conţine date contradictorii atât în ceea ce priveşte numărul pacienţilor din fiecare spital, cât şi în ceea ce priveşte numărul infecţiilor nosocomiale, ceea ce ridică suspiciuni în privinţa controalelor în spitale.

Raportul consemnează şi că unitatea de îngrijire a arşilor grav de la Spitalul Floireasca era la acea dată complet dotată şi funcţională atât la nivelul saloanelor, sălii de pansamente, sterilizării proprii, cât şi la nivelul blocului operator.

Conform sursei citate, în noaptea de 30/31 octombrie 2015 au fost făcute 78 de operaţii în blocul operator din unitatea de îngrijire a arşilor grav de la Spitalul Floireasca, din care 67 pentru victimele incendiului din Colectiv şi 11 pentru alţi pacienţi.

„Unitatea nu a fost şi nu este folosită, desi este cea mai modernă şi poate asigura cea mai bună îngrijire pentru pacienţii cu arsuri grave”, arată raportul.

Totodată, notează şi că mecanismul de protecţie civlă al Uniunii Europene nu a fost activat de către Statul român, deşi acesta era aplicabil.

„Pe viitor, CCPM propune ca acest mecanism să fie activat, acolo unde situaţia o impune, chiar dacă în paralel sunt întreprinse şi alte demersuri”, precizează Corpul de Control.

La data efectuării controlului au fost constatate mai multe neconcordanţe legislative la nivelul actelor normative care reglementează acordarea asistenţei de urgenţă în caz de accidente colective, calamităţi şi dezastre în fază prespitalicească.

„Ca notă unitară în ceea ce priveşte datele primite de la diversele entităţi implicate, s-a remarcat lipsa de coerenţă şi datele contradictorii cu privire la numărul de echipaje existent la faţa locului, numărul total de victime, numărul de pacienţi internaţi în fiecare spital, numărul de pacienţi depistaţi cu infecţii nosocomiale, numărul de pacienţi transferaţi în afara ţării şi locaţia acestora, raportările fiind confuze chiar şi-n privinţa numărului total de decese”, consemnează raportul.

Controlul nu a vizat şi cauzele deceselor victimelor dezastrului din Colectiv, ulterior datei de 30 octombrie 2015, având în vedere informaţiile medicale insuficiente.

În urma incendiului din 30 octombrie 2015, din clubul Colectiv, şi-au pierdut viaţa 64 de persoane – 27 în noaptea tragediei şi 37 ulterior, în spitale din Bucureşti şi din străinătate. Incendiul a izbucnit în timpul unui concert susţinut în clubul Colectiv de trupa rock Goodbye to Gravity, care îşi lansa albumul „Mantras of War”. Solistul Andrei Găluţ este singurul membru al trupei care a supravieţuit.