În urma controlului efectuat la CARE România s-a constatat, printre altele, că în perioada în care Radu Frâncu a deţinut calitatea de preşedinte al directoratului Companiei ‘CARE România’ S.A. – între 19.05.2010 şi 08.07.2013 – compania cu capital majoritar de stat a întregistrat ‘o pierdere cumulată în sumă de 23.464.867 lei’.
Totodată, din raportul Corpului de Control reiese că inspectorii guvernamentali nu au identificat înscrisuri care să ateste absolvirea de către Radu Frâncu a cursurilor unei instituţii de învăţământ superior, aşa cum prevede Norma Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din 31.07.2009 privind autorizarea asigurătorilor.
În sarcina lui Frâncu s-a reţinut şi faptul că acesta ‘a devenit proprietar al unui autoturism marca BENTLEY, model Continental GTC, în timpul mandatului de preşedinte al directoratului Companiei ‘CARE România’ S.A., dar nu a depus declaraţia de avere’.
Totodată, în raportul Corpului de Control al premierului privind CARE România se precizează că Radu Frâncu şi Marius Constantin Banu – membru al directoratului ‘CARE România’ S.A. în perioada 16.07.2010 – 08.07.2013 – ‘au utilizat sume importante din fondurile companiei, în cuantum total de 831.177,85 lei şi 53.173,43 euro, în interes personal ori pentru alte persoane din afara companiei’.
Corpul de Control al premierului a constatat, totodată, că Frâncu şi Banu ‘şi-au decontat din fondurile companiei contravaloarea unor sejururi efectuate împreună cu familia sau cu alte persoane în străinătate în cuantum de 65.895,15 lei şi 31.663,43 euro’, între destinaţiile alese de aceştia ca ‘deplasări’ inspectorii guvernamentali menţionând Ibiza, Cannes şi Paris.
De asemenea, în raportul Corpului de Control se arată că din fondurile companiei Radu Frâncu a achitat mai multe obiecte şi haine de lux, printre care ‘bijuterii, ceas Cartier, telefon VertiF şi un Roller bal’.
‘Având în vedere că în urma desfăşurării acţiunii de control au rezultat indicii privind implicarea reprezentanţilor Companiei de Asigurări-Reasigurări Exim România (CARE România) S.A. în acte şi operaţiuni care pot întruni elementele constitutive ale unor posibile fapte de natură penală, Corpul de control al primului-ministru, ca organ cu atribuţii de control, va sesiza Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmând ca organul de urmărire penală sau, după caz, instanţa de judecată să hotărască asupra existenţei sau inexistenţei infracţiunilor şi asupra vinovăţiei’, se arată în raportul Corpului de Control al prim-ministrului.