Cosmin Păunescu, ASF: Companiile nu vor mai putea accesa surse ieftine de finanțare dacă nu îmbrățișează criteriile ESG – (Video)

Directiva privind raportarea corporativă de sustenabilitate (CSRD) care înlocuiește Directiva de raportare nefinanciară (NFRD) va obliga un număr mai mare de emitenți de la Bursa de Valori București să facă raportări non-financiare și să respecte anumite angajamente față de ESG (environmental, social and governance) ceea ce presupune implementarea la nivel de corporație a unei strategii axate pe trei piloni: mediu, social și guvernanță. Concret, companiile vor lua măsuri pentru a reduce poluarea, emisiile de CO2, deșeurile și vor raporta despe aceste măsuri.

Directiva trebuie implementată etapizat. Anul viitor, intră în vigoare cerințele pentru companiile mari, adică cele ce îndeplinesc două din următoarele trei criterii: au minimum 250 de salariați, peste 20 de milioane de euro total active și 40 de milioane de euro cifra de afaceri.

„În momentul actual sunt 30 de companii listate la BVB care trebuie să îndeplinească obligațiile de raportare non-financiară (potrivit NFRD). La nivel european, estimarea este că numărul de companii-raportoare va fi de aproximativ cinci ori mai mare (urmare a implementării CSRD n.red.), deci presupun că și în România numărul de companii raportoare va crește atunci când va intra în vigoare Directiva. Va include și companiile mari listate pe piața AeRO”, a explicat Cosmin Păunescu, șef Serviciu Supraveghere Prudențială în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF),  în cadrul podcastului Prospectus, găzduit de Victor Stănilă.

Potrivit acestuia, chiar dacă acest tip de raportare  „necesită o expertiză mai puțin prezentă în acest moment în piața noastră de capital”, va aduce unele avantaje emitenților.

„Noua Directivă privind obligațiile de raportare în domeniul sustenabilității ar putea să sperie companiile pentru că sunt o serie de indicatori noi privind amprenta de carbon sau privind alinierea la taxonomie (Regulamentul  (UE) 2020/852 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile n.red.) care standardizează activitățile eligibile din punct de vedere al mediului. Evident că necesită o expertiză mai puțin prezentă în acest moment în piața noastră de capital. Dar, această raportare non-financiară și raportările pe CSRD  aduc accesul la o plajă foarte largă de investitori. Investițiile sustenabile sunt îmbrățișate de cei mai mulți dintre investitorii din vest, în special de către cei din generațiile tinere, Z și  mileniari. În mod evident, (ca antreprenor n.red.) nu vei mai putea accesa surse ieftine de finanțare dacă nu îmbrățișezi aceste criterii ESG (environmental, social and governance)”, a mai explicat Cosmin Păunescu.

După cum este construit totul: legislația europeană, modul în care se acordă fonduri europene, preferințele investitorilor, nu este altă cale de urmat în afara principiilor ESG, conchide acesta.

Menționăm că entitățile care fac deja obiectul NFRD vor trebui să se conformeze noilor modificări pentru anii fiscali ce încep la sau după 1 ianuarie 2024 (raportând în 2025 datele din 2024).

Ce sancțiuni vor apărea

În ceea ce privește sancțiunile pe care ASF le-ar putea stabili pentru cei ce nu respectă principiile ESG, Păunescu spune că acestea vor exista  pe partea de transparență, la momentul respectiv. „Să vedem cum se va implementa legislația. Ideea este că la nivel european se urmărește prevenirea fenomenului de green washing, în sensul că te prezinți mai verde decât ești pentru a atrage oameni (investitori n.red.). Și atunci, ca să preîntâmpine acest fenomen care nu poate fi demonstrat matematic ca în cazul, spre exemplu, a unui potențial abuz de piață, se impun tot felul de indicatori privind  amprenta de carbon, structura cifrei de afaceri pe activități sustenabile, cheltuielile de capital, cheltuielile operaționale. Cei care vor fi destul de jos cu aceste plafoane, nu vor fi atractivi comparativ cu competitorii”.

Conform statisticilor ASF, cel mai frecvent, emitenții sunt amendați de ASF  pentru depășirea termenilor de raportare și pentru faptul că emitenții nu au avut raporturile de audit la timp.

Noi standarde pentru emitenții de obligațiuni

Referitor la piața obligațiunilor corporative, Păunescu spune că trebuie să se facă mai multă educație a publicului care ar trebui să înțeleagă că o rată mai mare a dobânzii presupune și un risc suplimentar.

Pentru a veni în sprijinul investitorilor, ASF are în vedere o standardizare a modului în care emitenții nelistați vor trebui să prezinte informațiile financiare.

„Este un gând la care s-ar putea lucra însă pentru a interveni suplimentar nu avem nici pârghii și nici nu vrem să oprim dezvoltarea unei piețe aflată încă în formare”.

„Noi, ca piață, suferim de lipsa rating-urilor care vine să ia din informațiile privind riscul emitentului. Însă, impunerea acelui rating ar aduce costuri foarte mari și practic ar distruge o piață  în formare.  Toată lumea, începând cu criza financiară, a identificat ca principală problemă gradul ridicat de dependență al economiei de sectorul bancar și acesta trebuie diminuat”.

Cum va arăta piața bursieră în 2023

După un 2022 dificil, cu 42 de runde de finanțare în valoare de 1,9 miliarde de euro, adică peste jumătate din recordul  din 2021, oficialul ASF-ul se așteaptă ca anul acesta să se producă o revigorare, urmare a două potențiale listări importante: Hidroelectrica și Agricover. „Dacă nu vor apărea surprize neplăcute pe partea macroeconomică, sperăm că va fi un an foarte bun pentru Bursa de Valori București pe partea de listări. Am putea veni către bursă și bani proveniți de la investitori instituționali și investitori externi. Ar putea fi un an foarte bun și din perspectiva atragerii interesului către bursă, pentru că știm cu toții că după acele oferte (Hidroelectrica și Agricover n.red.) o parte dintre investitori se îndreaptă și către celelalte companii. Evident că înainte de ele vom avea o mică pauză pe volume, pentru că se vor pregăti banii pentru oferte, dar atenția către bursă poate să revină. Vom avea cel mai probabil investitori noi”, estimează Păunescu potrivit căruia bursa anticipează în general orice diminuare a inflației.

„Primele semne arată că inflația se diminuează. Deci, bursa ar trebui să crească ca volume și eventual și ca indici chiar cu câteva luni înainte de acea îmbunătățire a situațiilor macroeconomice”, mai crede acesta.